Noul Cod penal. Faptele de inselaciune se prescriu dupa 5 ani
Antoniu Obancia, specialist în drept penal economic, partener al casei Zamfirescu Racoti and Partners, vorbeste pentru Capital despre premierele aduse de noul Cod penal.
Capital: Ce noutati aduc codurile în ceea ce priveste prescrierea faptelor în cazul infractiunilor de înselaciune?
A.O: Reducerea drastica a pedepsei, de la un maxim de 20 de ani la unul de 5 ani, înseamna reducerea termenului de prescriptie, inclusiv în cazul proceselor în curs, în aceasta din urma situatie fiind vorba de termenul de prescriptie speciala. Concret, înselaciunea se prescrie în 5 ani – socotiti de la data savârsirii faptei. Asadar, pentru fapte de înselaciune mai vechi de 5 ani nu se mai pot depune plângeri penale, iar acest lucru este valabil indiferent de cuantumul pagubei, pentru ca în actualul cod nu s-a preluat notiunea de înselaciune care a produs consecinte deosebit de grave. Iar pentru urmaririle penale/procesele începute pâna la intrarea în vigoare a noului Cod penal, acestea se vor putea prescrie într-un interval de 7 ani si jumatate sau 10 ani, dupa cum se va cristaliza ca interpretare unitara în practica judiciara notiunea aplicarii legii penale mai favorabile pe acest subiect. Asadar, daca procesul dureaza peste aceasta perioada, actiunea penala se stinge.
Capital: În ce consta procedura de împacare a partilor?
Antoniu Obancia: Împacarea partilor înlatura raspunderea penala la infractiunile pentru care asa ceva este prevazut explicit. Este vorba de împacare între suspect/inculpat si partea vatamata/partea civila. Exista o similitudine cu institutia infractiunilor pedepsibile la plângerea prealabila a persoanei vatamate, în sensul ca retragerea plângerii constituie tot o forma de împacare si are acelasi efect, adica stingerea actiunii penale.
Exista si deosebirea ca împacarea partilor poate interveni pentru a produce efectul stingerii actiunii penale, pâna la citirea actului de sesizare a instantei, în vreme ce institutia plângerii prealabile permite stingerea actiunii penale prin retragerea plângerii pâna la pronuntarea unei hotarâri judecatoresti definitive.
Capital: Cum functioneaza acordul de recunoastere a vinovatiei?
A.O: Institutia constituie o procedura speciala cu un semnificativ caracter de noutate si se aplica acolo unde infractiunea care face obiectul cauzei este pedepsita cu pâna la 7 ani de închisoare. Poate avea initiativa acordului atât inculpatul, cât si procurorul.
De altfel, în practica, procurorii informeaza deja inculpatii chiar odata cu aducerea la cunostinta a punerii în miscare a actiunii penale despre posibilitatea încheierii unui acord de recunoastere a vinovatiei. Premisa o constituie recunoasterea vinovatiei (fapta – încadrare juridica) si se agreeaza asupra felului, cuantumului si formei de executare a pedepsei, toate stabilite cu procurorul.
Odata încheiat, procurorul nu mai emite rechizitoriu, ci supune acordul validarii instantei de judecata.
Important este ca acordul de recunoastere a vinovatiei se poate cumula cu institutia trazactionarii/medierii laturii civile acolo unde este prejudiciu. Iar daca asupra prejudiciului nu se ajunge la asa ceva, instanta poate valida acordul strict pe latura penala, lasând nesolutionata actiunea civila. Serban Buscu, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!