Cum votam la alegerile parlamentare din 9 decembrie
Aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege parlamentarii, alegătorii putând să îşi exercite dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul şi numai pe baza cărţii de identitate.
Alegătorii nu vor putea să folosească nici la aceste alegeri parlamentare cărţile de alegător.
Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.
Fiecare alegător îşi va exprima votul personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă. De asemenea, votul exercitat este secret şi orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.
Legea menţionează că participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.
Deputaţii şi senatorii se aleg, la scrutinul de duminică, în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
Astfel, un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.
Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi vor exercita dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din ţara în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşă, a anunţat vineri, că numărul românilor majori cu domiciliul stabil în străinătate şi, prin urmare, cu drept de vot, este de 441.769.
Cei cu domiciliul sau reşedinţa într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României şi unde nu este posibilă organizarea unei secţii de votare îşi pot exercita dreptul la vot în oricare dintre secţiile de votare organizate în statele care fac parte din acelaşi colegiu uninominal. Reşedinţa în străinătate se dovedeşte cu orice document eliberat de autorităţile străine.
Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare votează la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, urnele speciale nu vor putea fi utilizate la secţiile de votare din străinătate la alegerile din 9 decembrie.
Decizia a fost luată ca urmare a faptului că în străinătate secţiile de votare nu sunt organizate potrivit criteriului teritorial utilizat în ţară, respectiv în baza criteriului numărului de locuitori şi ţinând cont de faptul că prin „rază teritorială arondată de votare” se înţelege perimetrul teritorial compus din imobilele în care domiciliază alegătorii înscrişi în listele electorale permanente şi că în străinătate nu se utilizează liste electorale permanente.
Membrii Birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia la care îşi desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal.
Potrivit Legii electorale, candidaţii pot vota la oricare dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.
Pentru organizarea alegerilor au fost constituite circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.
La alegerile din 9 decembrie, au fost delimitate 315 colegii de deputat şi 137 colegii de senator, corespunzător numărului senatorilor şi deputaţilor care vor fi aleşi.
Numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare.
Cele 315 mandate de deputat vor putea fi suplimentate cu maximum 18 mandate, rezervate, prin lege, candidaţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care sunt reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale.
Legea electorală permite atribuirea către competitorii electorali a unor mandate în plus faţă de cel stabilit potrivit normei de reprezentare.
În cazul în care un candidat reuşeşte să câştige 50 la sută plus 1 din voturile valabil exprimate în colegiul lui, acest lucru poate determina creşterea numărului de mandate obţinute de un competitor electoral, deşi, conform calculului proporţional, el ar avea dreptul la mai puţine mandate.
Pentru cei 18.248.414 cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.762 secţii de votare, dintre care 306 vor funcţiona în cele patru colegii de deputat şi două colegii de senator din străinătate. În cele 42 de circumscripţii din ţară vor funcţiona, pentru scrutinul de duminică, 18.456 secţii de votare.
În ajunul zilei alegerilor, preşedintele Biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare, fiind obligaţi să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare.
Legea prevede că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să dispună, cu o zi înaintea alegerilor, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare.
În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6.00. Preşedintele biroului, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând, într-un proces-verbal, numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, numărul buletinelor de vot separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi numărul ştampilelor cu menţiunea «VOTAT».
După încheierea acestei operaţii, închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare. Înainte de începerea votării, preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control şi pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.
Votarea începe duminică, la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00, când secţia de votare se închide, acest program urmând să fie afişat pe uşa secţiei de votare.
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, alegătorul primeşte două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat, şi ştampila cu menţiunea «VOTAT».
Pe buletinul de vot figurează, în patrulatere, numele candidaţilor, partidelor, alianţelor sau organizaţiilor minorităţilor naţionale din care aceştia fac parte şi semnul electoral al respectivelor formaţiuni politice.
Numele candidaţilor au fost tipărite pe buletinul de vot în ordinea rezultată prin trageri succesive la sorţi făcute de preşedintele biroului electoral de circumscripţie: întâi pentru formaţiunile parlamentare şi alianţele politice parlamentare, apoi partidele şi alianţele neparlamentare, apoi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
Ultimii pe buletinul de vot vor putea fi găsiţi candidaţii independenţi, în ordinea înregistrării candidaturilor. Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot au fost imprimate cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10 la sută.
Alegătorii vor vota separat, în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului care doreşte să îl reprezinte în Parlament.
Potrivit legii, vor fi considerate nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu vor intra în calculul voturilor valabil exprimate.
„Voturi albe” sunt considerate buletinele introduse în urne pe care alegătorii nu au aplicat ştampila „VOTAT”. Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, sunt considerate voturi valabile cele exprimate atunci cînd ştampila cu menţiunea «VOTAT» este aplicată în interiorul unui singur patrulater sau ştampila depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă, inclusiv dacă ştampila este doar tangentă la un patrulater dar nu atinge şi un altul.
Dacă ştampila cu menţiunea «VOTAT» este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletin.
Vot valabil exprimat este şi atunci cînd ştampila este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a mai aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.
Dacă pe buletinul de vot nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinul de vot are alt model decît cel legal aprobat, ştampila cu menţiunea «VOTAT» are alt model decât cel legal aprobat şi dacă este aplicată în două sau mai multe patrulatere, votul respectiv va fi considerat, de asemenea, nul.
Este tot nul votul atunci cînd ştampila cu menţiunea «VOTAT» este aplicată în două sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ştampile au fost tăiate sau anulate de alegător ori atunci cînd aceasta a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor. Dacă ştampila atinge două sau mai multe patrulatere votul este, de asemenea, nul.
După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Totuşi, îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
Ulterior, ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru o va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de scrutin.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea «VOTAT», dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului stabileşte că preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Însoţitorul nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
Potrivit BEC, decizia a fost luată ca urmare a faptului că în străinătate secţiile de votare nu sunt organizate potrivit criteriului teritorial utilizat în ţară, respectiv în baza criteriului numărului de locuitori.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea va fi anunţată prin afişare la uşa localului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.
În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare trebuie să rămână sub pază permanentă şi nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp.
Legea alegerilor parlamentare menţionează că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai Biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori acreditaţi, reprezentanţi acreditaţi ai presei, români şi străini, sau alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.
Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea «VOTAT» şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.
În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială, care poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare. În acest fel pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective şi numai dacă se asigură secretul votului.
De asemenea, vor putea vota cu urna specială persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei condamnări, dar nu şi-au pierdut drepturile electorale, cu condiţia ca persoana privată de libertate să domicilieze în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de detenţie.
Solicitarea de trimitere a urnei speciale trebuie să fie scrisă personal de către solicitant şi se depune prin intermediul aparţinătorilor acestuia la secţia de votare unde persoana lipsită de libertate este arondată conform domiciliului.
La ora 21.00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare. Totuşi, potrivit prevederilor legale, li se va permite să îşi exercite dreptul de vot persoanelor care la ora 21.00 se vor afla în sala unde se votează.
Potrivit Legii 35/2008, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice pe o rază de 500 metri.
Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii şi observatorii acreditaţi, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Legea stabileşte că sunt contravenţii refuzul de a se permite alegătorului, care face dovada că are dreptul să voteze în secţia de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot, refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor sau al persoanelor acreditate să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale, refuzul de a se primi şi înregistra o sesizare scrisă şi refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii.
Tot contravenţii constituie refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală şi purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
De asemenea, contravenţie constituie şi continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale sau un candidat independent.
Potrivit unei decizii a BEC, la scrutinul de duminică nu este permisă organizarea de tombole cu scopul de a determina alegătorii să voteze sau să nu voteze.
Legislaţia electorală stabileşte că sunt infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales, înscrierea, cu bună-ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane cae nu sunt înscrise în lista electorală, violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane.
Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Legea stabileşte că în acest caz sunt exceptate bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemne de partid.
De asemenea, fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
În acest caz şi tentativa se pedepseşte.
Mai constituie infracţiuni: atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării şi introducerea în uz.
Folosirea, în cu prilejul scrutinului, a unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legale, precum şi introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!