Atacarea următoarei redute – cum să fie aplicată deductibilitatea TVA
ANAF a comis o altă nelegalitate, nepedepsită, în numele binelui general al STATULUI. Instanţa este mecanismul de aplicare a art. 16 alin. (2) din Constituţie – Nimeni nu este mai presus de lege – şi trebuie să ridice din oficiu excepţia de nelegalitate, chiar şi pentru ANAF.
Codul de procedură fiscală 2015 şi anterior, la art. 64 teza II prevede obligaţia organului de control ca, în cazul în care există şi alte acte doveditoare, acestea vor fi luate în considerare la stabilirea bazei de impunere. Ce sunt alte acte doveditoare?
– Declaraţia fiscală şi Decizia de impunere a imobilului cu privire la care oficiul de impozite locale a stabilit o bază de impunere la o valoare a imobilului.
– Expertiza Camerei Notarilor Publici din Ghidul Valorilor Orientative acceptat prin Codul fiscal de ANAF, dar numai după clarificarea aspectelor legale. Între ANAF şi deciziile de impunere DITL şi/sau Expertiza Camerei Notarilor Publici pot exista diferenţe.
– Metoda alternativă o expertiză construcţii şi/sau contabilă.
La art. 65 alin. (1) lit. a) şi c) din Codul de procedură fiscală organul de control are obligația estimării bazelor de impunere atunci când contribuabilul nu depune declaraţii fiscale şi/sau contribuabilul nu conduce evidenţa contabilă sau fiscală (în cazul de faţă LEGEA împune o declaraţie fiscală în baza art. 254 alin. (5) din Codul fiscal 2015 şi anterior – Orice persoană care dobândeşte, construieşte sau înstrăinează o clădire are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii). La art. 65 alin. (2), organul fiscal are sarcina de a motiva decizia de impunere pe bază de probe sau constatări proprii. La art. 109 ind. 1 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal are obligaţia stabilirii bazei impozabile ajustate prin metoda sursei şi cheltuirii fondului. Metoda constă în compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate în perioada supusă verificării.
În aplicarea principiilor europene, dar și a Cauzei Salomie şi Oltean, sunt câteva cauze care au încercat să rezolve recent problema deductibilităţii TVA la tranzacţiile imobiliare, mai ales prin luarea în considerare a punctului de vedere al ANAF că nu se poate deduce TVA, fără factură:
Citeste articolul integral pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!