Cum se descurca romanul cu 10% din veniturile unui german?
Desi statisticile ne arata saraci lipiti pamântului, nivelul real de trai al românilor este mai apropiat de cel din vestul Europei decât am putea crede. Totul are o explicatie (de fapt, mai multe).
Un angajat din România câstiga în medie circa 1.600 de lei (sau 360 de euro) pe luna. Un pensionar din sistemul asigurarilor sociale de stat primeste, în medie, putin peste 800 de lei (adica 180 de euro) lunar. Ca si cum sumele de mai sus nu erau deja destul de mici, trebuie spus ca jumatate din salariati încaseaza sub 1.100 de lei (sau 250 de euro) pe luna, iar aproape sase sute de mii de pensionari au dreptul lunar la mai putin de 350 de lei (diferenta pâna la aceasta suma fiind încasata sub forma de ajutor de la stat).
Punând la un loc lefurile, pensiile, dar si alte venituri (onorariile liber-profesionistilor, chirii, dobânzi, dividende, ajutoare sociale sau de somaj, alocatii pentru copii, indemnizatii de tot felul si asa mai departe), aflam ca o familie medie de români are la dispozitie, lunar, cam 2.400 de lei (adica undeva la 180 de euro pe membru, luând în calcul si minorii). Aceleasi calcule, facute însa pentru gospodaria medie germana, au un rezultat foarte asemanator, însa cu o cifra în plus – 1.800 de euro. Cu alte cuvinte, românii traiesc cu un venit lunar de zece ori mai mic decât cel al nemtilor.
Aparentul paradox
Desigur ca multe servicii si produse sunt mai ieftine în România decât în Germania sau în alte state vestice. De la chirii si locuinte la service-ul auto ori zugravit, de la o masa în oras sau un bilet la film la asigurari ori taxe pe cladiri sau vehicule. În aceeasi categorie sunt si electricitatea, gazele, energia termica, apa, salubrizarea, transportul în comun, dar si educatia privata, tarifele de cazare sau telecomunicatiile. Cu toate acestea, diferenta de pret nu este în niciun caz de 1 la 10 în favoarea României, iar pentru unele produse care cântaresc greu în cosul lunar autohton (cum ar fi alimentele, carburantii auto sau îmbracamintea si încaltamintea), diferentele de pret sunt mult mai mici. În unele situatii, acelasi produs costa la fel sau chiar mai putin în Vest, iar în alte cazuri lucrurile sunt mai ieftine în România doar pentru ca si calitatea lor este mai scazuta.
Dincolo de statisticile care ne subliniaza netul dezavantaj financiar pe care îl avem în fata occidentalilor, se gaseste însa realitatea. Calculele arata ca macar vreo jumatate din români ar trebui sa nu-si mai permita mai nimic dupa ce-si cumpara de mâncare. Cu toate acestea, strazile nu sunt invadate de cersetori, fenomenul debransarilor în masa de la sistemul de încalzire centralizata s-a încheiat în urma cu vreun deceniu, iar darile catre stat sunt platite cu prioritate tocmai de cei mai saraci dintre noi. În plus, parcarile mallurilor si hipermarketurilor sunt mai mereu pline, sarbatorile si vacantele umplu statiunile de turisti, iar numarul SIM-urilor active îl depaseste pe cel al locuitorilor.
Citeste articolul integral pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!