Dreptul de proprietate prin uzucapiune. In ce conditii se poate dobandi?
Ce înseamna uzucapiunea imobilelor si când poate interveni aceasta?
Este binecunoscuta pentru cei mai în vârsta perioada în care statul român, prin legislatia adoptata într-o anumita perioada a “erei” comuniste, a dispus scoaterea tuturor terenurilor din circuitul civil. Cu alte cuvinte, stoparea tranzactiilor referitoare la terenuri între persoanele fizice.
În pofida doleantei statului din acea vreme, tranzactiile cu terenuri au continuat sa se perfecteze, într-adevar nu în forma autentinca, la notariatul de stat, ci prin încheierea asa numitelor “chitante de mâna” între “vânzator” si “cumparator”, acesta din urma platind o anumita suma de banibani pentru terenul respectiv si intrând în posesia lui de la momentul încheierii chitantei respective cu intentia de a dobândi dreptul de proprietate asupra sa.
Desi cumparatorul s-a comportat fata de terenul “cumparat” ca un adevarat proprietar, din punct de vedere legal acestuia i-a lipsit înscrisul care sa demonstreze ca si în acte este un adevarat proprietar.
Tocmai situatiile mai sus descrise reprezinta “temeiul”, “motivarea în fapt” a actiunilor declansate de “cumparatorii” din chitantele de mâna pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor-terenuri prin uzucapiune.
Pe cale de consecinta, uzucapuiunea (prescriptia achizitiva) se întemeiaza pe faptul posesiei îndelungate a unui imobil-teren. Retinem însa ca, pentru a produce consecinte juridice, legiuitorul a aratat ca nu este suficienta o simpla posesie, ci este necesar ca posesia exercitata sa fie una utila.
Asadar, uzucapiunea (prescriptia achizitiva) este modul de dobândire a proprietatii (sau a altor drepturi reale), prin posedarea neîntrerupta (a imobilului) în termenul si conditiile prevazute de lege.
Uzucapiunea poate fi invocata atât pe cale de actiune în justitie (prin cerere de chemare în judecata), dar si pe cale de exceptie.
Pentru a putea opera uzucapiunea mai este necesar ca bunurile imobile (terenuri) sa se afle în circuitul civil, ceea ce înseamna ca bunurile nu trebuie sa fi fost declarate inalienabile. Având în vedere acest aspect, retinem ca bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile si, deci, nu pot fi uzucapate, spre deosebire de bunurile din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrative-teritoriale (al consiliilor locale) care nu sunt inalienabile si, pe cale de consecinta, pot fi uzucapate, adica poate fi obtinut dreptul de proprietate asupra acestora prin uzucapiune.
Evident, poate fi obtinut dreptul de proprietate asupra imobilelor-terenuri prin uzucapiune si prin actiune formulata împotriva unei persoane fizice, mai precis împotriva fostului proprietar sau mostenitorilor acestuia.
Care este principalul efect al uzucapiunii?
Prin împlinirea uzucapiunii se naste dreptul de proprietate al “cumparatorului” / al uzucapantului si, concomitent, se stinge dreptul de proprietate al “vânzatorului” / al fostului proprietar.
Care este legea aplicabila într-un proces având ca obiect uzucapiunea?
Potrivit art. 6 alin. 4 din noul Cod Civil, uzucapiunile începute si neîmplinite la data intrarii în vigoare a legii noi (a noului Cod Civil) sunt în întregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit, asadar sunt supuse dispozitiilor vechiul Cod Civil.
Daca vechiul Cod Civil este legea aplicabila când ne referim la conditiile de drept material ale uzucapiunii, dispozitiile art. 1049-1052 din noul Cod de Procedura Civila referitoare la “Procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii” sunt dispozitiile legale aplicabile când ne referim la procedura obligatoriu de urmat în procese având ca obiect uzucapiunea.
Care sunt conditiile de drept material impuse de vechiul Cod civil pentru dobândirea proprietatii prin uzucapiune?
Potrivit vechiului Cod Civil (art. 1846-1847), conditiile pentru a putea opera dobândirea proprietatii prin uzucapiune sunt ca posesia sa fie utila, adica posesia sa fie: continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.
Posesia este continua când posesorul o exercita în mod regulat, fara intermintente anormale.
Posesia trebuie sa fie neîntrerupta întrucât întreruperea posesiei echivaleaza cu însasi încetarea acesteia.
Posesia este netulburata atunci când nu este fondata sau conservata prin acte de violenta în contra sau din partea adversarului.
Posesia este publica atunci când aceasta nu este exercitata în ascuns de adversarul sau, încât acesta sa nu fie în stare de a putea sa o cunoasca.
Posesia trebuie exercitata sub nume de proprietar.
Citeste mai departe pe legestart.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!