Centrele de recuperare medicala la un pas de faliment din cauza unei aberatii legislative
Cu cât faci mai multe investitii în propriul cabinet, cu atât primesti mai putini bani de la stat: pe cât de aberanta pare, pe atât de reala este situatia pentru centrele de recuperare medicala
Aproape 50% dintre pacientii români au nevoie, dupa anumite interventii medicale, de recuperare de specialitate, care este de multe ori o conditie pentru ca acestia sa se poata reîntoarce la munca. Cu cât sunt mai performante aparatele de recuperare medicala, cu atât procesul este mai rapid si mai eficient, însa autoritatile sunt de alta parere. Potrivit unui ordin comun al Minsterului Sanatatii si al CNAS (423/191/2013) privind acordarea plafoanelor de contractare acestor cabinete, cei mai muti bani primesc cabinetele cu „fiare vechi“, si nu cele care au investit în tehnologii de ultima ora. Cu bugete tot mai sarace pentru decontare de la luna la luna, proprietarii de astfel de cabinete, 80 la numar în Bucuresti si circa 100 în provincie, au început sa îsi puna întrebari. Raspunsul l-au gasit într-o eroare incredibila de calcul a MS si CNAS, pe baza careia casele judetene împart banii fara nicio retinere.
Comparând plafonul contractual pe care îl avea cabinetul sau, Medestetica, în 2011, înainte de a intra în vigoare aceste norme, cu cel de acum, medicul Mirela Pop analizeaza efectele acestei erori: „Daca în 2011 puteam sa tratam aproximativ 70-80 de asigurati pe luna, cu plafonul de acum nu mai putem trata decât 25 de pacienti. În valoare totala, plafonul lunar a scazut de la 11.000 de lei la 4.000 de lei. Banii pe care ni-i aloca CNAS pentru tratamentul lunar al asiguratilor reprezinta acum numai impozitele pe care le platim lunar la stat, iar în aceste conditii suntem obligati fie sa închidem baza de recuperare medicala, fie sa crestem coplata pacientilor“. Coplata nu este de neglijat: decontarea de catre CNAS pentru un pacient este acum de 188 de lei (consultatii, cura de tratament de 10 sedinte a câte 4 proceduri pe zi), în timp ce costul real al acestor servicii este dublu. Înseamna o risipa a banilor nostri si încalcarea dreptului la cel mai bun tratament, crede Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale de Protectie a Pacientilor.
Joaca pe banii publici
Singurul raspuns pe care l-a oferit CNAS pe aceasta tema a fost la o sesizare a Mirelei Pop, cum ca nu este intentia institutiei de a ajuta cabinetele private sa se doteze, dar nicio clipa nu a recunoscut eroarea matematica din modalitatea de calcul din lege. Ramâne întrebarea: ce sta în spatele acestei absurditati, mai ales la un asemenea nivel? „Asa cum stau lucrurile acum, este ca si cum CNAS ar sanctiona o baza mai bine dotata. Daca «intentia» este aceea de a favoriza bazele de recuperare «de stat», care au mult personal angajat si aparatura veche, atunci poate fi banuita o ,,intentie“. Eu însa prefer sa cred ca este vorba doar de o eroare de matematica“, spune Mirela Pop. Aceasta greseala, pentru care nu exista interes de reparare, înseamna pentru mii de pacienti o recuperare mult mai anevoioasa si scumpa, iar pentru unii medici antreprenori, falimentul cabinetului propriu.
70 de milioane de lei primesc cabinetele de recuperare medicala de la CNAS, bani care merg mai ales catre cabinetele slab dotate
Metoda de calcul eronata
Punctajul aparatelor în functie de vechime si numar de canale se înmulteste cu raportul dintre orele de lucru ale asistentelor medicale si numarul maxim de proceduri efectuate pe fiecare aparat, rezultând astfel punctajul final pe baza caruia CNAS aloca bani cabinetelor. Nicoleta Banila, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!