Alina Ghorghiu: Salut initiativa Consiliului Superior al Magistraturii pentru proiectul de modificare a Legii medierii
„Avantajele pe care medierea le aduce pentru mediul de afaceri constau in obtinerea unei solutii agreate de parti, intr-un interval de timp mai scurt, cu costuri mai reduse decat cele pe care le-ar presupune un litigiu solutionat de instanta de judecata si cu asigurarea confidentialitatii in ceea ce priveste existenta si solutia data de parti litigiului„, a declarat Alina Gorghiu, intr-un interviu acordat revistei Finantistii.
Alina Gorghiu
„In urma medierii pot aparea o multitudine de solutii la conflictele existente: esalonarea platilor, negocierea cuantumului creantei, initierea unor noi afaceri, renegocierea unor contracte”.
In opinia acesteia, medierea nu reprezinta o simpla alternativa la instanta de judecata, ci un mijloc in sprijinul pacii sociale, de educare a cetatenilor in spiritul tolerantei fata de ceilalti si, pana la urma, un mijloc de masurare a gradului de civilizatie pentru o tara.
Sunteti vicepresedinte al Uniunii Nationale a Mediatorilor din Romania (UNMR), prin urmare aveti tabloul complet a ceea ce presupune medierea in Romania. Cum comentati rezultatele obtinute pana acum, in acele cazuri care au apelat la mediere?
Pana la acest moment, numarul de medieri realizate este extrem de redus. Motivul consta in faptul ca medierea a fost promovata insuficient in Romania in randul cetatenilor. Majoritatea seminariilor si conferintelor organizate in ultimii ani pe tema medierii s-au adresat mediatorilor, avocatilor, notarilor sau magistratilor, prea putine evenimente avand ca scop informarea cetatenilor cu privire la avantajele medierii.
In acele cazuri in care partile unui litigiu au apelat la mediere s-au obtinut, in general, rezultate bune. Am constatat insa faptul ca inca exista anumite reticente din partea unor institutii in a recunoaste si a pune in aplicare dispozitiile cuprinse in acorduri de mediere incheiate in conformitate cu prevederile legale.
Pentru sistemul de justitie avantajul consta in faptul ca medierea poate degreva instantele de o parte din multitudinea de dosare. Magistratii pot astfel sa se concentreze pe cazurile mult mai complexe. Concret, care sunt cele mai importante avantaje ale medierii pentru oamenii de afaceri?
Medierea nu reprezinta o simpla alternativa la instanta de judecata, ci reprezinta un mijloc eficient de asigurare a pacii sociale, de educare a cetatenilor in spiritul tolerantei fata de ceilalti si un mijloc de masurare a gradului de civilizatie a unui popor.
Avantajele pe care medierea le aduce pentru mediul de afaceri constau in obtinerea unei solutii agreate de parti, intr-un interval de timp mai scurt, cu costuri mai reduse decat cele pe care le-ar presupune un litigiu solutionat de instanta de judecata si cu asigurarea confidentialitatii in ceea ce priveste existenta si solutia data de parti litigiului.
Orice administrator al unei companii stie faptul ca un business eficient presupune asigurarea fluxului de trezorerie. Avand in vedere durata mare a proceselor, un litigiu pe rolul unei instante avand ca obiect recuperarea unei creante poate determina falimentul creditorului – reclamant pana la solutionarea litigiului.
De asemenea, un aspect important al unui business este prestigiul. Un litigiu pe rolul unei instante poate distruge imaginea unei companii, avand in vedere faptul ca sedintele de judecata sunt publice.
Medierea ajuta la stabilirea si mentinerea unor relatii comerciale bazate pe incredere si respect reciproc, generand relatii de colaborare puternice. Noi afaceri pot lua nastere in situatia in care prin mediere sunt stabilite principii clare, sunt impartite responsabilitatile, scopurile si obiectivele viitoare.
In urma medierii pot aparea o multitudine de solutii la conflictele existente: esalonarea platilor, negocierea cuantumului creantei, initierea unor noi afaceri, renegocierea unor contracte.
In urma seminariilor si intalnirilor cu oamenii de business, cat de familiarizat vi s-a parut a fi, pana acum, mediul de afaceri cu medierea, ca alternativa la instantele de judecata?
In cadrul seminariilor si intalnirilor avute cu reprezentantii mediului de afaceri, am constatat ca, desi initial acestia au fost reticenti fata de mediere, la finalul dezbaterilor, dupa ce toate aspectele cu privire la procedura medierii au fost lamurite, reprezentantii mediului de afaceri au aratat o deschidere fata de acest mijloc de solutionare a litigiilor. Este normal sa fie asa, avand in vedere faptul ca medierea este in fond o negociere asistata.
Ce le spuneti celor care afirma ca, in cazul in care procedura va deveni obligatorie, se obstructioneaza accesul liber la justitie, garantat de Constitutia tarii? Ce modificari legislative s-ar impune pentru eficientizarea procedurii medierii?
Obstructionarea accesului la justitie reprezinta o problema falsa, care a fost ridicata si de Ministerul Justitiei pe vremea cand era condus de domnul Catalin Predoiu, care la momentul in care proiectul Legii 115/2012 se afla in Parlament a conditionat avizarea favorabila a proiectului, de inlocuirea sanctiunii inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata cu sanctiunea amenzii.
Proiectul prevedea in forma initiala sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata in situatia in care reclamantul nu se prezenta la sedinta de informare cu privire la mediere.
Exista numeroase decizii pronuntate de-a lungul timpului de Curtea Constitutionala a Romaniei ca urmare a invocarii de catre partile unui litigiu a neconstitutionalitatii procedurii prealabile prevazute de Legea 554/2004 si a procedurii prevazute la art. 720 1 din Codul de procedura civila, inainte de modificarea acestuia prin Legea 71/2011.
In aceste decizii Curtea Constitutionala a decis in mod constant ca obligarea partilor sa urmeze o procedura prealabila inainte de introducerea cererii de chemare in judecata nu interzice accesul la justitie ci doar amana exercitiul acestui drept.
Legea 192/2006 privind medierea este departe de a fi perfecta si poate fi imbunatatita. Astfel, un prim pas in vederea eficientizarii acestei proceduri il reprezinta inlocuirea sanctiunii amenzii pentru refuzul de a participa la sedinta de informare cu privire la mediere, in situatiile prevazute de lege, cu sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata.
Prin urmare, salut initiativa Consiliului Superior al Magistraturii din data de 29 noiembrie 2012, de a inainta Ministerului Justitiei un proiect de modificare a Legii medierii, prin care se doreste imbunatatirea procedurii sedintei obligatorii de informare cu privire la avantajele medierii in sensul cresterii eficientei acesteia.
Cum se poate inchide medierea? Ce se intampla mai departe dupa ce partile au ajuns la mediator, care sunt variantele? Se poate ajunge la o intelegere sau nu?
Procedura de mediere se incheie prin denuntarea contractului de mediere de catre una dintre parti, prin constatarea esuarii procedurii de mediere sau prin incheierea unui acord de mediere.
La finalul procedurii de mediere, indiferent de rezultat, mediatorul va trebui sa intocmeasca un proces-verbal in care sa constate acest rezultat si pe care il va inainta in original si in format electronic instantei de judecata sau organului de urmarire penala, daca acestea au fost sesizate cu privire la acel litigiu.
Partile pot solutiona litigiul dintre ele integral sau in parte. Astfel, ele vor insera in acordul de mediere doar aspectele cu privire la care s-au inteles. Celelalte aspecte vor fi solutionate pe calea arbitrajului sau de catre instanta de judecata.
Acordul de mediere este prin natura sa un contract, astfel ca partile pot renunta la anumite drepturi patrimoniale pe care le au, insa, in acelasi timp, pot stabili prin acordul de mediere obligatii noi pentru fiecare dintre ele. Astfel, un litigiu poate deveni o sursa generatoare de noi oportunitati.
Ce ne puteti spune despre practica medierii in tarile dezvoltate, cat de mult se apeleaza acolo la mediere si cu ce rezultate?
La nivel mondial medierea a evoluat in mod diferit. O trecere in revista a reglementarilor existente in statele membre UE arata ca exista diferente semnificative intre aceste state.
Exista state cu traditie in solutionarea conflictelor prin mediere, in acest sens un exemplu relevant il constituie Franta si Marea Britanie, dar si state in care desi medierea a fost introdusa relativ recent aceasta a dobandit un rol semnificativ intr-un timp relativ scurt.
Astfel, in Italia, inca din martie 2011, a fost introdusa obligativitatea sedintei de informare cu privire la mediere, lucru care a determinat cresterea semnificativa a numarului litigiilor solutionate pe aceasta cale.
Insa medierea ramane o procedura facultativa in majoritatea statelor din UE.
In SUA potrivit unui studiu efectuat in cadrul a 126 companii de top de catre Institutul International pentru Prevenirea si Solutionarea Conflictului si dat publicitatii in data de 20 aprilie 2007 la New York, aproximativ 98% dintre cazurile pe care le-au avut acestea, au fost solutionate inainte de a se ajunge in instanta, fiind evident faptul ca aceste companii prefera sa isi solutioneze conflictele pe cale amiabila.
De asemenea, in Dallas si Houston, cele mai mari orase din Texas, multi judecatori au inceput sa ceara medierea celor mai multe dintre cazurile lor. Majoritatea cazurilor se solutioneaza prin mediere. Chiar daca nu se cunosc pe larg statistici despre rezultatele medierii, rezultatele obisnuite arata ca procentul de reusita a mediatorilor din Texas este de 80%.
Pornind de la certitudinea ca medierea comerciala este un succes in SUA (cel mai dezvoltat mediu economic din lume, venind din urma cu pasi repezi China) si ca majoritatea litigiilor se solutioneaza inainte de a se ajunge in sala de judecata, putem privi cu optimism impactul viitor al medierii in Romania. Important este ca mediul juridic autohton sa aiba deschiderea necesara si sa incurajeze aceasta modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila.
Cristian Andrei, finantistii.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!