Gheorghe Moroşanu, fost judecator despre justitia criminala
Pe cînd eram judecător activ, nu de mult, dar oricum sub vechea procedură, am întîlnit de mai multe ori următoarea situaţie:
Urmare a unui conflict într-o familie tînără, soţul bezmetic pleca de acasă, luînd cu el copilul de două sau 3-4 luni.
Copilul, dependent de laptele matern, era în pericol de a muri de foame, în timp ce mămica stătea cu laptele în ţîţe, care se umflau, fiind şi ea expusă aceluiaşi pericol.
Mămica venea şi formula o cerere prin ordonanţă preşedinţială pentru reîncredinţarea vremelnică a copilului, iar eu, dacă cererea ajungea la mine, ştiţi ce făceam?
Îi dădeam hotărîrea în jumătate de oră, mai exact, cît puteam de repede.
E treaba mea cum aplicam textele şi Codurile, foloseam cum credeam de cuviinţă eu, judecător independent, procedura în vigoare, dar rezolvam problema. Pentru că eu am fost mereu convins că sînt judecător, în principal, pentru a rezolva probleme şi, mai apoi, pentru a aplica texte, reguli şi excepţii.
Gheorghe Moroşanu, Judecător pensionar
Citeste mai departe pe juridice.ro
Comentarii oprite
Ne pare rău! Publicarea de comentarii nu este permisă.