De ce noul Consiliu de Mediere va avea in componenta, majoritatea membrilor din perioada 2011 – 2014?
- dependența de putere a celor preocupați de conservarea statusului propriu. Este suficient să privim retrospectiv asupra deciziilor importante din ultimii ani și avem o imagine mai clară asupra ambițiilor implicate:
- alegerea conducerii Consiliului de Mediere, a indicat inițial un echilibru fragil între două grupări (patru plus unu, în jurul reprezentaților unei uniuni de asociații vs. patru membri, asociați curentului istoric din medierea românească), echiliibru care s-a alterat în timp, dovadă fiind ușurința schimbărilor ulterioare, cu privire la vicepreședinte și asaltul asupra poziției de purtător de cuvânt;
- „amețeala sectară” a modificărilor legislative, prin care un număr restrâns de personaje poate avea un impact atât de însemnat asupra profesiei, fără să existe o dezbatere și o armonizare a punctelor de vedere contrare și, binențeles, ușurința celorlalți membri ai CdM în a accepta-o (deși, unii dintre ei au declarat public că nu sunt de acord);
- tupeul propunerii de prelungire a mandatului și acceptarea generalizată este un semn evident al dorinței de conservare a poziției de membru al CdM.
- lipsa raportării financiare anuale naște suspiciunea de acoperire a unor decizii privitoare la execuția bugetului CdM. Cum altfel, ne-am putea explica lipsa rapoartelor financiare asupra activității unui organism reprezentativ dacă nu prin concluzia că „lipsa răspunsului detaliat este însuși răspunsul”.
- „îmbârligăturile” susținerii online. Dacă aveți impresia că grupurile dedicate pe o rețea de socializare, blog-urile și revistele online din lumea medierii sunt create, întreținute și administrate fără o dimensiune electorală, vă invit să reflectați în zilele următoare. Urmează o perioadă în care direcția editorială este activată pentru susținerea celor preferați sau care au investit în ultimii ani (sau luni), iar ultimele 7 – 9 zile preelectorale (24 februarie – 5 martie) sunt definitorii în dezvăluirea sursei ecoului („Pentru cine bat clopotele, Mitică”).
- „back up-ul de oportunitate” pentru participarea la alegerile din martie 2015, prin declararea unor grupe, perechi declarate sau nu. Echipele (de la 1+8, 1+4 sau mai frecvent, 1+1), au darul să ofere protecție, prin asigurarea unui aliat în viitorul CdM, sau chiar să domine interesat viitoarele decizii la nivel național.
- rolul asociațiilor de mediatori în a susține același reprezentant, chiar dacă indirect și individual oamenii se plâng de conflictele de interese care s-au înrădăcinat la nivelul Consiliului de Mediere. Legătura „ombilicală” formată de susținerea oferită de mediatori șefilor asociațiilor, foștii formatori din cursul inițial, există și poartă o denumire de specialitate: transfer și contratransfer. Modul în care se stinge în timp definește maturitatea relației și a celor implicați.
Ce putem învăța din această luptă a intereselor?
- nimeni nu e de neînlocuit, iar acceptarea schimbării din poziție favorizează în timp o evoluție sănătoasă, prin implicarea mediatorilor cu experiență practică și care pot consolida ceea ce merge și ce anume trebuie protejat în mediere;
- transparența financiară este o condiție fără de care un organism de reprezentare al profesioniștilor nu poate exista;
- ultimele mandate ne-au arătat că înțelegerile parțiale sau totale dintre membrii Consiliului de Mediere sunt riscante, prin faptul că protejează mai mult interesele celor implicați; vă dați seama cum ar fi să acceptăm alianțele „electorale” pentru viitorul demers al consiliului?!
- în contextul votului asistat asociativ, fiecare mediator are nevoie să voteze conștient de importanța acestui moment în evoluția medierii din România.
Mediator Daniel Vieru
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!