Profilul migrantului roman s-a schimbat dupa 2007
Circa trei milioane de români au plecat peste hotare în ultimii ani. Toate analizele arată că o bună parte din ei au calificări peste medie. Chiar dacă mult mai discret, de ceva vreme se poate observa şi fenomenul invers.
Zeci de mii de tineri români pleacă anual la studii în străinătate, iar alte sute de mii de conaţionali părăsesc ţara în căutarea unui loc de muncă. Unii se întorc după o vreme, dar mulţi aleg să se stabilească pentru totdeauna peste hotare. Cum o bună parte din ei au rezultate la învăţătură sau experienţă profesională peste medie, nu pare deloc exagerat să spunem că asistăm la o adevărată migraţie a creierelor. Asta mai ales după 2007. „Dacă până în anul 2006 caracteristica migraţiei româneşti o reprezenta în mare parte migraţia temporară pentru muncă a persoanelor cu studii cel mult medii spre Occident, odată cu aderarea României la Uniune, la 1 ianuarie 2007, s-a produs o schimbare majoră în ceea ce priveşte profilul migrantului român“, se arată într-un studiu pe această temă realizat de Fundaţia Soros.
Încă foarte departe de a putea reechilibra situaţia, observăm de ceva vreme şi reversul medaliei. De exemplu, peste 12.500 de studenţi străini urmau în anul 2013/2014 cursurile facultăţilor româneşti (incluzând programele de masterat şi doctorat), alţi circa 1.500 studiind în România în cadrul programului Erasmus. Circa 10% din ei erau israelieni, alţi 10% fiind francezi. Ţările arabe erau, însă, principalul furnizor de studenţi străini, pe primele locuri fiind Tunisia (cu 8% din total) şi Maroc (cu aproape 5%). Grecia era şi ea în top, 7% din totalul cursanţilor de peste hotare provenind din patria lui Homer.
Marea majoritate a străinilor erau înscrişi la facultăţile de medicină, explicaţia fiind costurile mult mai mici de şcolarizare în comparaţie cu majoritatea statelor europene, dar şi faptul că diplomele obţinute sunt recunoscute uşor pe plan internaţional. O bună parte din ei pleacă din România după ce devin oficial doctori, însă tot mai mulţi (mai ales cei din afara Europei) aleg să rămână şi să profeseze aici. Evident că primul exemplu care ne vine în minte este cel al lui Raed Arafat, însă mai sunt sute de cazuri asemănătoare. Aşa că, mai ales pentru pacienţii din marile oraşe, nu mai e de mult o surpriză să ajungă să fie consultaţi de un medic cu origini peste graniţă.
0,5% din populaţie
Se estimează că universităţile autohtone încasează anual între 20 şi 30 de milioane de euro de la studenţii străini, aceştia plătind chiar taxe ajungând şi la 5.000 de euro pe an pentru facultatea de medicină în limba engleză. Iar tendinţa ultimei perioade pare să fi fost de creştere a numărului cursanţilor – dacă în 2012 s-au eliberat 3.844 de vize de studii, în 2013 numărul acestora a ajuns la 4.707.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!