Medierea penala – Parte din procedurile justitiei restaurative
Medierea penala a prins contur in practica din Romania mai ales odata cu intrarea in vigoare a Noilor Coduri Penale, coduri ce instituie o justitie penala restaurativa in locul celei opresive. In noua paradigma penala, rolul procesual al victimei este restabilit, persoana vatamata avand mai multa putere procesuala in a-si atinge si indestula interesul legitim de reparare a raului produs de fapta penala.
Rolul mediatorului in medierea penala este acela de a mijloci negocierea unei intelegeri amiabile intrun conflict penal. Rolul mediatorului de infractiuni este acela de a facilita comunicarea dintre faptuitori si victime, dar sctrict in ceea ce priveste o solutie amiabila la conflict.
Mediatorul nu are rol de impaciuitor asa cum gresit se interpreteaza in practica judiciara si nu numai, ci are rol de a prelua punctele de vedere privind o solutie amiabila si a le prezenta persoanelor implicate in astfel de conflicte, asta deoarece medierea stipuleaza in mod clar ca in materie penala medierea se finalizeaza cu o intelegere intre persoane. Intelegerea aceasta este mediata, mijlocita, de un tert neutru si impartial, autorizat sa poarte discutii cu faptuitorul si persoana vatamata privind medierea ca procedura si efecte in dosarul judiciar, dar mai ales ca avantaje pentru fiecare dintre parti. Personele parti in medierea penala nu discuta o impacare, ci negociaza o intelegere la situatia conflictuala data.
Medierea penala este parte din procedurile justitiei restaurative – reparatorii, pe langa reparatie, cercurile de verdict, conferinta familiala, panelurile de discutii privind impactul faptei asupra victimelor, consiliul de reparatie a efectelor infractiunii asupra comunitatii, consiliile, reconcilierea victim-delicvent.[1] Dintre toate practicile medierea penala pare a fi cea mai uzitata in lume.
In acest sens DIRECTIVA 2012/29/UE (document ce va trebui transpus in legislatiile nationale europene pana la 16 noiembrie 2015) descrie la art 2 alin 1 lit d justitia reparatorie ca fiind “orice proces prin care victima si autorul infractiunii pot, in cazul in care consimt liber, sa participe activ la solutionarea problemelor generate de infractiune cu ajutorul unei terte persoane impartiale.” Observam, ca directiva dispune clar ca procesul de mediere penala– proces ce este o componenta a justitiei reparatorii – este atributul exclusiv al mediatorului, doar acest profesionist fiind o terta persoana impartiala in conflict. Mediatorul este indrituit si indatorat a desfasura un proces de negociere a unei intelegere, in baza principiilor profesiei sale de – neutralitate, impartialitate, echidistanta, independenta, transparenta si corectitudine.
Citeste mai departe pe blog.mediatoru.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!