Prioritatile Romaniei in materie de infrastructura de transport
Master Planul General de Transport, care stabileste prioritatile României în materie de infrastructura de transport pentru urmatoarele decenii, a schimbat la 180 de grade harta cu propunerile de constructie de drumuri prezentata în urma cu mai putin 
de un an tot de guvernul Ponta. Sub acelasi guvern, doi ministri diferiti ai transporturilor, Dan Sova si Ioan Rus, au iesit la înaintare cu doua harti de autostrazi total diferite: daca primul promitea 2.400 de kilometri de autostrazi în sase ani, al doilea spune ca pâna în 2030 se vor construi doar 650 de kilometri de autostrazi, plus alti 2.200 de kilometri de drumuri expres. Iar promisiunile si planurile total diferite vin la o distanta de mai putin de un an.
Praf în ochi – asa pot fi rezumate planurile de autostrazi prezentate de anterioarele Cabinete în diverse programe de guvernare. În afara de a prezenta harti cu drumuri trasate „din pix“ care nu s-au concretizat, politicienii au „vândut“ tot timpul ceea ce se va întâmpla în viitor, fara a da socoteala asupra a ceea ce au facut si asupra modului în care proiectele anuntate s-au materializat în sosele.
„Probabil ca înainte nu a fost o analiza riguroasa (a modului în care ar trebui creionat planul de sosele – n.red.), fiecare si-a dat cu presupusul în functie de interese. Acum (în cazul Master Planului – n.red.) vorbim de o analiza riguroasa, s-au facut masuratori ale situatiei reale, din teren“, spune Nicolae Botu, profesor în cadrul Facultatii de Constructii si Instalatii a Universitatii Tehnice Gheorghe Asachi din Iasi.
În mandatul premierului Victor Ponta, adica din mai 2012 pâna în prezent, au fost inaugurati 243 de kilometri de autostrazi, toti începuti în perioada guvernelor anterioare. În acelasi timp, CNADNR, care a avut pe mâna 4,3 miliarde de euro în perioada 2012-2014, a demarat constructia a 145 de kilometri de autostrazi din mai 2012 pâna în prezent.
La aproape 25 de ani de la Revolutie, România are 644 de kilometri de autostrada, în conditiile în care în 1989 cea mai mare parte a autostrazii Bucuresti – Pitesti era deja functionala.
Citeste artiolul integral pe zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!