Afacerea retetelor false

 

Un numar de 13 persoane, printre care mai multi farmacisti si reprezentantul unei firme ce intermedia vanzarea de medicamente, au fost retinute, marti seara, in dosarul eliberarii de retete false, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare.
Dosarul retetelor false: sase farmacisti si reprezentantul unei firme, retinuti
Ordonantele de retinere au fost emise de procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.
Audierile in acest dosar au fost facute, la Politia Capitalei, dupa ce au fost puse in executare, marti, 26 de mandate de aducere.
Procurorii Parchetului Tribunalului Bucuresti au dispus, in cursul lunii octombrie, inceperea urmaririi penale fata de 22 de persoane, medici si farmacisti, pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual si uz de fals, luare de mita, dare mita si spalare de bani, s-a aratat intr-un comunicat de presa al institutiei remis, marti, agentiei Mediafax.
Potrivit procurorilor, medicii si farmacistii din cadrul aceleiasi retele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, producand un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.
Medicii acuzati ca falsificau retete prescriau tratamente pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati, apoi le trimiteau unor farmacisti din cadrul aceleiasi retele farmaceutice, in baza unor intelegeri, care falsificau semnaturile beneficiarilor si le decontau la CNAS, banii fiind spalati prin introducerea intr-un circuit comercial licit.
Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor, fara ca acestea sa iasa fizic din stoc.
Totodata, farmacistii implicati obtineau un profit personal deoarece, crescand in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fata de salariu, sustin procurorii.
La randul lor, medicii primeau, de regula la sfarsitul fiecarei luni, sume de bani sau bunuri in valoare de 3%, uneori pana la 5%, din valoarea totala a retetelor false eliberate.
Un alt mod de operare consta in aceea ca medicul prescria retete cu acoperire intr-o situatie reala, in urma consultarii reale a pacientilor.
„Ulterior, in baza unei intelegeri prealabile cu farmacistul si prin incalcarea normelor deontologice privind exercitarea atributiilor de medic, fie determina pacientul sa prezinte reteta la o anumita farmacie, directionandu-l acolo in vederea ridicarii medicamentelor numai din aceasta farmacie, si nu dintr-o farmacie concurenta, fie nu inmana reteta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura ca reteta nu este prezentata in alta parte, iar ulterior dadea medicamentele ridicate din farmacie pacientului”, au precizat procurorii.
si in aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri in valoare de 3-5% din valoarea totala a retetelor false eliberate.
Peste 4.000 de retete false au fost eliberate de medicii acuzati de coruptie si inselaciune pe numele unor pacienti care nu au fost consultati si nici un au solicitat vreun tratament, unii dintre „beneficiarii” tratamentelor administrate de acestia fiind persoane decedate. Procurorii care instrumenteaza ancheta in cazul eliberarii retetelor false au descoperit ca medicii cercetati in acest caz au intocmit peste 4.000 de astfel de retete, au declarat, marti, oficiali din Parchetul Capitalei.

Mediafax.ro

Cuvinte cheie: , , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie