Hotarare ICCJ privind competenta instantei si competenta completului de judecata
Înalta Curte de Casatie si Justitie a hotarât, într-un litigiu desfasurat sub imperiul vechiului C. proc. civ., ca dispozitiile art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. deschid calea extraordinara de atac a contestatiei în anulare, exclusiv pentru situatia în care, prin hotarârea 
pronuntata, instanta încalca dispozitiile legale imperative, de ordine publica, referitoare la competenta, textul de lege referindu-se la competenta generala, materiala sau teritoriala absoluta a instantelor judecatoresti. În speta, însa, contestatoarea a invocat necompetenta completului de judecata caruia i s-a repartizat aleatoriu recursul spre solutionare si care, în acceptiunea acesteia, nu era competent sa judece deopotriva actiunea pe dreptul comun si contestatia formulata în baza Legii nr. 10/2001. Înalta Curte a statuat ca aceasta împrejurare nu se circumscrie notiunii de competenta a instantelor judecatoresti, neexistând nicio încalcare a dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta, astfel ca a respins contestatia în anulare. (Decizia nr. 5232 din 13 noiembrie 2013 pronuntata de Sectia I civila a Înaltei Curti de Casatie si Justitie având ca obiect constestatie în anulare)
Nota: În conformitate cu dispozitiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Noul C. proc. civ., hotarârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie în anulare, atunci când hotarârea a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau cu încalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra acesteia. Corina Cioroaba, juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!