De ce a redus BNR dobanda de politica monetara?
Cifrele oficiale au continuat sa arate si în acest an ca economia noastra creste, iar somajul scade. Din pacate, rezultatele pozitive nu se regasesc si la nivelul încasarilor bugetare, în conditiile în care dezechilibrele externe par sa se accentueze. Asta ca sa nu mai amintim de ecourile din presa ale valului nemultumirilor populatiei.
Acesta este contextul în care BNR a redus ieri dobânda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, pâna la 3,25%.
Într-un articol publicat pe site-ul Hotnews, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, exprima un punct de vedere personal aratând ca „este nevoie de o reducere a ratei dobânzii”, în conditiile în care „politica monetara si politica fiscala vor fi concomitent contraciclice pentru prima data în ultimii 10 ani”.
Acordând o importanta exagerat de mare efectelor pozitive ale unei reduceri a CAS, fara a lua în considerare întreaga povara fiscala impusa firmelor din economia noastra, Lucian Croitoru apreciaza ca reducerea dobânzii de politica monetara, pe lânga egalizarea acesteia cu dobânzile de pe piata interbancara, ar contribui la „temperarea intrarilor de capitaluri straine si reducerea presiunilor de apreciere asupra leului”.
Intrari ale capitalului strain? De unde? Deficitul contului curent al balantei de plati a reintrat pe o traiectorie negativa semnificativa, în conditiile în care redresarea investitiilor straine directe se afla departe de anii de glorie din a doua jumarate a deceniului trecut.
Concluzia? „Efectele reducerii ratei dobânzii sunt mai degraba incerte, desi, dat fiind gradul de îndatorare în valuta a firmelor si gospodariilor, efectele ar putea fi usor nefavorabile”, dupa cum scrie Lucian Croitoru. Pentru a acoperi si celalalt flanc, consilierul guvernatorului BNR apreciaza ca ar putea exista efecte pozitive ale scaderii dobânzii asupra cresterii economice prin intermediul canalului creditarii.
Un astfel de efect ar transforma România într-un exceptional exemplu de transmitere rapida a politicii monetare asupra economiei reale, în contextul unei crize globale fara precedent.
Zilele trecute scriam despre relaxarea monetara din Brazilia (n.a. „Adevarata înfrângere a Braziliei înca nu a venit”, BURSA, 01.08.2014) unde „lipsa cererii de credite este determinata de încrederea scazuta din mediul de afaceri”, dupa cum arata Financial Times, iar aceasta lipsa a încrederii este determinata si de „schimbarile frecvente ale reglementarilor, codul fiscal deosebit de complicat si amestecul statului în anumite sectoare economice”.
Acestea sunt si caracteristicile mediului nostru economic, supus unei asupriri sistematice de catre autoritati. Si atunci, cui foloseste o noua reducere a dobânzii de politica monetara? Dar celor care „beneficiaza” de represiunea financiara instituita de ceva timp de catre Banca Nationala.
În conditiile în care se manifesta o tendinta de crestere a costurilor de finantare guvernamentale pe pietele internationale, printr-o reducere a dobânzii, BNR poate încerca sa mentina conditiile favorabile de finantare ale statului macar pâna trec alegerile prezidentiale.
Sa presupunem ca perspectivele economice ale României sunt bune, iar o noua reducere a dobânzii de politica monetara va reprezenta o stimulare suplimentara a creditarii. De ce anunta, atunci, Ministerul de Finante lansarea unor emisiuni de obligatiuni cu o valoare nominala accesibila populatiei, conform unor articole din presa financiara?
Citeste mai departe pe bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!