Medierea unui conflict de familie. Cazul unei adolescente insarcinate (II)
O eleva de clasa a X-a, având o relatie de cuplu cu un coleg, se afla în a noua saptamâna de sarcina si este supusa presiunii din partea familiei, pentru a o determina sa accepte sa faca avort. Mama fetei încearca sa o convinga folosindu-se de santajul emotional, invocând umilirea lor, ca parinti, în fata opiniei publice si starea precara de sanatate a tatalui fetei. Mama fetei anticipeaza totodata dezastrul familial, dar si profesional al adolescentei care creste un copil înainte de a-si termina studiile.
De partea cealalta, parintii baiatului au o cu totul alta abordare a situatiei create, asumându-si faptul ca este o încercare de viata care îi responsabilizeaza pe toti, adulti si minori, deopotriva. Nu sunt adeptii solutiei reprezentata de avort, decât daca cei doi minori, dupa explicatiile date de un medic, ar hotarî ca asta este ceea ce vor sa se întâmple.
La sedinta de mediere am insistat sa participe si cei doi adolescenti, dar si parintii lor. Ca mediator stiam ca trebuie sa creez o punte între ei, care sa le ofere un moment de reflectie, astfel ca am pregatit pe laptop, un documentar despre viata intrauterina, de la celula pâna în stadiul de evolutie a fatului de 9 saptamâni, exact etapa în care se afla sarcina fetei.
Mama fetei s-a manifestat foarte zgomotos, a protestat ca ea apare ca o criminala pentru ca sustine avortul, a invocat lipsa de maturitate si de discernamânt a celor doi tineri, ceea ce ar putea duce oricând la despartirea lor si atunci ea, ca mama de fata, ar trebui sa se angajeze la cresterea copilului.
– De fapt asta este temerea dvs., am spus eu, sa nu ramâneti singurii responsabili de copilul fetei, am înteles bine?!
– Da, chiar asa, fata mea chiar daca este vinovata, n-a ramas singura însarcinata, asa ca sa vedem clar, cum rezolvam situatia. Si ce este de platit, sa se plateasca pe din doua.
– O sa va raspund pe puncte:
1. Nu cautam vina nimanui. Este o situatie de viata din care fiecare îsi învata lectia: parintii sa fie sprijinul copilului lor si sa accepte hotarârea celor doi adolescenti, oricare ar fi aceea, în timp ce ei se confrunta cu responsabilitatea propriei decizii.
2. Copiii dumneavoastra trebuie sa ia niste decizii importante, la o vârsta la care nu au informatia si nici experienta de viata necesare pentru a face o alegere care produce efecte în timp. Si totusi, nimeni nu le poate lua acest drept. Ei pot sa va ceara sfatul si sprijinul, dar ei vor lua decizia finala.
Citeste mai departe pe ziaruldeiasi.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!