In ce modalitate cercetarea la fata locului in cazul accidentelor rutiere soldate cu vatamari de persoane se poate efectua in cadrul procesului penal
S-a pus problema, în practica judiciara, în ce modalitate cercetarea la fata locului în cazul accidentelor rutiere soldate cu vatamari de persoane se poate efectua în cadrul procesului penal, potrivit dispozitiilor art. 97 alin. 2 din Codul de procedura penala, în conditiile în care infractiunea de vatamare corporala din culpa se pedepseste, indiferent de gravitatea acesteia, la plângerea prealabila a persoanei vatamate (art. 196 alin. 6 din Codul penal).
Altfel spus, chestiunea în discutie este daca, imediat dupa producerea accidentului, în situatia în care persoana vatamata se afla în imposibilitatea de a-si exprima vointa, se poate dispune începerea urmaririi penale cu privire la fapta.
Potrivit art. 97 alin. 2 din Codul de procedura penala, proba se obtine în procesul penal. Conform art. 192 alin. 1 din Codul de procedura penala, cercetarea la fata locului se dispune de catre organul de urmarire penala atunci când este necesara constatarea directa în scopul determinarii sau clarificarii unor împrejurari de fapt ce prezinta importanta pentru stabilirea adevarului, iar potrivit art. 195 alin. 1 din Codul de procedura penala, despre efectuarea acesteia se încheie un proces verbal.
Potrivit dispozitiilor art. 198 alin. 2 din Codul de procedura penala procesul verbal sus-mentionat este mijloc de proba.
Din cele aratate mai sus rezulta ca, pentru a avea valoare probatorie, cercetarea la fata locului trebuie sa fie efectuata dupa începerea urmaririi penale cu privire la fapta.
Se pune problema în ce masura organul de urmarire penala poate dispune în acest sens, câta vreme persoana vatamata în accident nu a formulat plângere prealabila.
Potrivit art. 305 alin. 1 din Codul de procedura penala, când actul de sesizare îndeplineste conditiile prevazute de lege si se constata ca nu exista vreunul din cazurile care împiedica exercitarea actiunii penale prevazute la art. 16 alin. 1, organul de urmarire penala dispune începerea urmaririi penale cu privire la fapta, iar conform art. 16 alin. 1 lit. e din Codul de procedura penala, actiunea penala nu poate fi pusa în miscare, iar când a fost pusa nu mai poate fi exercitata daca lipseste plângerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditie prevazuta de lege pentru punerea în miscare a actiunii penale.
Din cele de mai sus rezulta, în aparenta, ca imposibilitatea persoanei vatamate de a-si exprima vointa în legatura cu o eventuala formulare a plângerii prealabile împiedica începerea urmaririi penale în cauza.
Citeste articolul integral pe juridice.ro
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!