Cati bani poate pierde Romania daca acordul cu FMI va fi ratat
Guvernul pare decis sa cânte prohodul acordului cu organismele financiare internationale, anuntând noi masuri electorale fata de care FMI si Comisia Europeana ar putea avea reactii mai dure decât în cazul reducerii CAS. Ruperea oficiala a acordului are însa si riscuri cu bataie mai lunga.
Daca masura reducerii CAS, benefica pentru economie, dar decisa fara acordul organismelor financiare internationale, nu a pus oficial capat întelegerii cu acestea, riscurile de rupere a acordului preventiv planând doar asupra anului viitor, alte masuri luate de Guvernul Ponta pot grabi sfârsitul. În special sporurile pentru militari, angajati ai serviciilor de informatii si din penitenciare, deja aprobate prin ordonanta de urgenta de Executiv, precum si veniturile suplimentare care ar putea fi oferite profesorilor risca sa afecteze situatia bugetara chiar de anul acesta si sa determine consemnarea oficiala a ratarii acordului.
Daca acesta ajunge „off-track“, exista si implicatii mai ample decât blocarea accesarii transelor de împrumut, de care oricum România nu avea nevoie, sau decât cresterea costurilor de împrumut pentru finantarea deficitului bugetar, implicatii despre care premierul si oficialii Guvernului au evitat pâna acum sa vorbeasca.
Primele „victime colaterale“ ale ratarii acordului sunt fondurile structurale acordate de Uniunea Europeana României. Conform întelegerilor existente, cât timp ne aflam în cadrul acordului, România trebuie sa asigure cofinantare doar pentru 5% din valoarea proiectelor. În afara acestuia, trebuie sa putem acoperi 15% din cheltuieli. „Daca acordul cu organismele financiare ar ajunge off-track, UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile la fonduri structurale, fata de 95% cât timp suntem în cadrul acordului“, a declarat, pentru Capital, Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finantelor Publice.
Câti bani putem pierde?
Din 2007 si pâna la finele lunii mai din acest an, platile transmise la Comisia Europeana de tara noastra pentru programe strucrurale si de coeziune, au însumat 6,79 miliarde de euro. Pâna în 2015 am mai putea lua, teoretic, înca 12,4 miliarde de euro, în conditiile în care avem alocate 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, plus doi ani, daca am reusi un grad de absorbtie – foarte putin probabil – de 100%. În cazul în care UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile, fata de 95% acum, cât timp suntem în cardul acordului preventiv, pierderea maxima potentiala ar fi de circa un milliard de euro. Sumele vor fi în realitate, mai mici, din cauza absorbtiei precare, dar vor însemna oricum un efort financiar mai mare din partea statului, care are deja dificultati de încadrare în deficitul bugetar stabilit, si ar putea determina blocaje în derularea proiectelor.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!