Reguli noi pentru autorizatiile de constructie, odata cu noua lege a infrastructurii comunicatiilor
Recent, a fost adoptata de catre Parlament, Legea privind regimul infrastructurii retelelor de comunicatii electronice. Ea a fost promulgata de Presedintele României si urmeaza sa fie publicata în Monitorul Oficial. Aceasta Lege încearca sa rezolve problema lucrarilor de constructie a retelelor de comunicatii electronice prin simplificarea procedurilor de exercitare a dreptului de acces pe proprietatea publica sau privata.
Aceasta noua reglementare va sustine dezvoltarea unor proiecte în infrastructura de comunicatii de tipul Proiectului ,,Netcity” al Primariei Bucuresti, care pâna acum nu au putut fi implementate
Problema corelarii legislatiei nationale cu cea a UE, a inteoperativitatii dintre retelele de comunicatii electronice, accesul furnizorilor de retele publice de comunicatii pe diverse proprietati publice sau private si dezvoltarea echilibrata a acestor retele la nivelul întregii tari sunt doar câteva din problemele pe care încearca sa le rezolve noua Lege. Ea transpune practic în legislatia româna art. 11 si 12 din Directiva cadru 2002/21/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru retelele si serviciile de comunicatii electronice, publicata în J.O., seria L, nr. 108 din 24 aprilie 2002.
Spre exemplu, unul dintre proiectele de amploare în domeniul infrastructurii de comunicatii electronice din România care a avut de suferit de pe urma necorelarii legislatiei nationale cu cea a UE este Proiectul ,,Netcity”. Desi acest proiect a fost lansat înca din 2007, derularea lui a fost îngreunata datorita faptului ca în luna mai 2008, Curtea de Apel Bucuresti a anulat, prin decizie irevocabila, hotarârea consilierilor municipali care prevedea obligativitatea coborârii în subteran a cablurilor de telecomunicatii. Municipalitatea a dorit ca amplasarea retelelor de comunicatii si a echipamentelor aferente acestora sa se faca numai în subteran, în spatii special amenajate. Operatorii de comunicatii au avertizat însa Primaria ca nu pot fi obligati sa-si plaseze infrastructura numai în subteran deoarece legislatia UE nu stabileste obligativitatea instalarii doar subteran a retelelor de comunicatii electronice.
O alta noutate adusa de lege vizeaza noi cerinte privind eliberarea autorizatiei de constructie
Constructiile noi cu destinatie de locuinta ori cu functie de învatamânt, financiar bancara, cu destinatie de birouri sau hoteluri pentru care se va elibera autorizatie de constructie dupa 1 ianuarie 2013, vor trebui sa fie prevazute cu infrastructura de acces care sa permita furnizarea de servicii de comunicatii electronice în banda larga, adica transmiterea rapida a unui volum mare de date. Mai precis, pentru toate cladirile care se vor construi va trebui de la început sa se ia în considerare si locul prin care vor trece cablurile de comunicatii electronice (internet, cablu tv, telefon), asa cum în momentul de fata trebuie sa incluzi în proiect locul prin care trec tevile de apa sau de gaze. De asemenea, tot dupa intrarea în vigoare a acestei Legi (la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României) atunci când se vor solicita autorizatii pentru realizarea de lucrari de constructii, în cuprinsul proiectelor pentru care se solicita autorizatie, se vor prevedea si traseele sistematizate pentru instalarea de retele de comunicatii electronice. Acest lucru va ajuta la cunoasterea locului prin care trec cablurile si la eliminarea situatiilor în care se sapa inutil, sau se taie din greseala alte cabluri. Instalarea elementelor de retea pe zidurile interioare si exterioare ale cladirilor se va realiza prin utilizarea unor trasee sistematizate, iar costurile ocazionate de aceste sistematizari vor fi suportate de catre furnizorii de retele de comunicatii (art. 28-30 din Lege).
Mai mult, în zonele de protectie a elementelor retelelor de comunicatii electronice sau a elementelor de infrastructura necesare sustinerii acestora, nu se vor putea face lucrari ce ar putea afecta aceste elemente, decât cu aprobarea prealabila scrisa a furnizorului de retele de comunicatii electronice, furnizorul având, de asemenea si posibilitatea ca lucrarile sa fie efectuate numai în prezenta unui reprezentant al sau (art. 31 din Lege).
Una dintre provocarile acestei legi este realizarea unei proceduri transparente de comunicare între autoritatile publice si furnizorii de servicii
Autoritatile publice vor trebui sa comunice cu suficient timp înainte realizarea de lucrari de reabilitare sau refacerea unor drumuri, spre exemplu, pentru a le permite si furnizorilor sa-si planifice proiectele de dezvoltare. Astfel, la realizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a lucrarilor de construire, reparare, modernizare, reabilitare sau extindere a drumurilor sau a retelelor de utilitati publice se va avea în vedere necesitatea instalarii de retele de comunicatii electronice. Daca furnizorii de retele publice de comunicatii nu vor realiza lucrarile lor în acelasi timp cu lucrarile de construire, reparare, modernizare, reabilitare sau extindere a drumurilor sau a retelelor de utilitati publice, autoritatile administratiei publice vor putea stabili conditii restrictive pentru acordarea autorizatiilor de construire în zona respectiva pentru o perioada de pâna la 2 ani (art. 24 din Lege).
De asemenea, în zona drumurilor nu vor putea fi realizate lucrari la infrastructura de comunicatii electronice daca acestea vor fi de natura sa restrânga largimea drumurilor, sa stânjeneasca circulatia autovehiculelor sau sa pericliteze siguranta circulatiei, inclusiv prin reducerea vizibilitatii. (art. 27 din Lege).
O reglementare capcana a legii o constituie posibilitatea accesului furnizorilor de retele publice de comunicatii pe o proprietate privata daca exista acordul titularului dreptului de proprietate privata asupra imobilului afectat.
Legea ar putea crea unele probleme legate de respectarea dreptului de proprietate având în vedere ca reglementeaza o procedura accelerata privind accesul furnizorilor de retele de comunicatii electronice pe proprietatea publica si privata, deopotriva. Desi esenta legii este sa sprijine activitatea furnizorilor de retele de comunicatii, neluarea în considerare a unor drepturi fundamentale ale cetatenilor, cum este dreptul de proprietate, îi poate bloca pe termen lung în situatii în care proprietarul nu si-a dat acordul pentru realizarea lucrarilor respective. Spre exemplu, Legea, prin art. 5 al sau da furnizorilor de retele publice de comunicatii drept de acces pe o proprietate privata daca ,,exista acordul titularului dreptului de proprietate privata asupra imobilului afectat…”. Or, în acest caz, în primul rând, trebuie sa existe acordul proprietarului imobilului si numai daca acesta nu poate fi identificat se poate avea în vedere orice alt ,,titular” al dreptului de proprietate. Riscul unui astfel de articol este acela ca în anumite situatii, chiriasii sa-si dea acordul catre furnizorul de retele de comunicatii în dauna proprietarului, lucru ce în final îi va afecta pe furnizorii de retele de comunicatii deoarece acestia se pot trezi actionati în judecata de catre proprietarul imobilului pentru repararea prejudiciilor aduse imobilului prin activitatile de realizare a lucrarilor de constructie a retelelor de comunicatii. De altfel, acest motiv al respectarii dreptului de proprietate a fost invocat si în cererea de reexaminare facuta de catre Presedintele României asupra acestei Legi în decembrie 2010.
Într-o era dominata de comunicatii, calitatea acestora depinde si de modul în care ele sunt organizate. Aceasta sistematizare pe care o aduce legea ajuta la crearea unei infrastructuri de comunicatii menite sa faciliteze fluxul informational, flux care în final ajuta la dezvoltarea economica. Economiile sunt tot mai dependente de comunicatii, iar o buna organizare a retelelor de comunicatii este cheia performantei economice si a competitivitatii.
Stefan Deaconu
Avocat partener, Leaua si Asociatii
Juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!