Hidroelectrica ar intra in faliment daca instanta decide asumarea vechilor contracte bilaterale cu traderii
Hidroelectrica ar intra în faliment daca instanta decide ca societatea nu trebuia sa intre în insolventa în urma cu doi ani si este obligata sa îsi asume vechile contracte bilaterale cu traderii, cu termene care ajung pâna în 2019, caz în care i s-ar putea impune si despagubiri de 1,3 miliarde lei.
Concluzia este prezentata într-un document oficial, în ipoteza în care instanta ar admite opozitiile formulate de catre traderi împotriva hotarârii de deschidere a procedurii insolventei la Hidroelectrica, din iunie 2012.
Hidrolectrica s-a aflat în insolventa în perioada iunie 2012-iunie 2013, principalul motiv fiind vânzarea energiei la preturi sub nivelul pietei prin contracte preferentiale încheiate cu „baietii destepti” din energie.
În luna februarie a acestui an, compania a reintrat în insolventa, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a admis recursurile formulate de mai multi traderi de energie. Recursurile admise au fost formulate împotriva închiderii procedurii de insolventa.
Remus Borza, seful firmei EuroEuro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, a declarat, însa, atunci ca „baietii destepti” au initiat trei tipuri de recursuri, si anume unul împotriva sentintei de închidere a procedurii de insolventa, pronuntata în iulie 2013, unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse contestatiile la tabelul creantelor si unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse opozitiile la deschiderea procedurii de insolventa.
Borza a atentionat ca acest ultim tip de recurs este cel mai periculos, deoarece, daca ar fi acceptat, atunci se va considera ca insolventa nu a avut niciodata loc, iar contractele nu au fost denuntate.
În documentul citat se arata ca acceptarea acestui ultim tip de recurs ar genera falimentul Hidroelectrica, deoarece ar fi revocate toate masurile administratorului judiciar care au condus la îmbunatatirea neta a indicatorilor financiari ai companiei, respectiv denuntarea contractelor bilaterale, renegocierea contractelor de vânzare a energiei electrice si a contractelor comerciale, redimensionarea organigramei, reducerile beneficiilor acordate salariatilor, vânzarile de energie pe pietele OPCOM, reducerea costurilor cu serviciile de mentenanta si investititii derulate prin Hidroserv, fuziunea filialelor Hidroserv, comasarea sucursalelor Hidroelectrica, renegocierea cantitatii de energie si a pretului reglementat stabilit de ANRE.
„Un impact negativ semnificativ care ar fi generat de eventuala admitere a opozitiilor este reprezentat de repunerea Hidroelectrica în cele 11 contracte bilaterale, cu efectul reluarii relatiilor contractuale în conditiile, la pretul si pentru termenele stipulate în aceste contracte, unele dintre ele expirând în anul 2019. Reluarea contractelor în conditiile în care acestea au fost încheiate ar fi de natura sa conduca la instalarea falimentului Hidroelectrica, preturile din contractele bilaterale fiind semnificativ mai mici fata de costul de productie, ceea ce exclude obtinerea de profitprofit pentru Hidroelectrica. Într-o atare situatie, Hidroelectrica ar putea fi expusa si la plata de despagubiri, cuantumul solicitat de catre traderi fiind de 1,3 miliarde lei”, se arata în document.
Este aratat, în acelasi timp, ca deschiderea procedurii de insolventa a Hidroelectrica a fost determinata de imposibilitatea platii datoriilor cu sumele disponibile, în conditiile în care compania înregistra, în decembrie 2011, o trezorerie neta negativa de peste 660 milioane lei, care a coborât, pâna la 31 mai 2012, la un pasiv net de peste 781 milioane lei.
Referitor la contractele bilaterale, în document se arata ca acestea au fost denuntate din cauza caracterului prejudiciabil pentru Hidroelectrica si în contextul în care, în 2012, exista o supracontractare a cantitatii de energie produsa, de 20 TWh, în conditiile unei productii de 11,8 TWh.
Comparându-se veniturile obtinute de Hidroelectrica din contractele bilaterale cu veniturile ce puteau fi obtinute prin vânzarea aceleiasi cantitati în Piata Zilei Urmatoare (PZU-componenta a pietei angro de energie electrica pe care sunt efectuate tranzactii orare ferme cu livrare în ziua urmatoare zilei de tranzactionare), rezulta, pentru perioada 2006-31 mai 2012, o pierdere de 1,44 miliarde lei în relatia cu Energy Holding, de 422 milioane lei în relatia cu Alpiq Rom Industries, de 427,2 milioane lei în relatia cu Alpiq Rom Energie, de 203,6 milioane lei în relatia cu EFT AG si de 299,2 milioane lei în relatia cu EFT România, în timp ce pentru perioada 2009-2011 rezulta o pierdere de 257 milioane lei în relatia cu Electrocentrale Paroseni si de 109,3 milioane lei în relatia cu Electrocentrale Deva.
EuroEuro Insol a aratat anterior, într-un raport privind cauzele insolventei companiei de stat, ca acordurile bilaterale de vânzare a energiei au generat pierderi de 1,2 miliarde de euro în perioada 2006-2012, din cauza preturilor mici la care beneficiarii au cumparat electricitatea.
Hidroelectrica are o capacitate de productie instalata de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unitatilor de productie din România, si asigura anual circa 30% din necesarul de electricitate. Thomas Dinca, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!