Fiscul vrea sa descurajeze imbogatirea prin falimentarea firmelor cu datorii
Fiscul vrea sa descurajeze îmbogatirea prin falimentarea firmelor cu datorii, printr-o alta procedura de raspundere solidara. Metoda folosita în ultimii trei ani a avut rezultat zero. În aceste conditii, ce sanse au noile prevederi?
Executarea datornicilor prin procedura de atragere a raspunderii solidare a intrat, de anul acesta, pe agenda Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). În goana dupa bani la buget, Fiscul a redescoperit prevederi vechi de câtiva ani în Codul de procedura fiscala, dar care nu prea au dat roade pâna acum. Noutatea este ca, în februarie, ANAF a emis Ordinul nr. 127 care detaliaza la fiecare categorie de persoane ce pot fi trase la raspundere alaturi de datornic: documentatia care trebuie verificata, tipurile de formulare pe care trebuie sa le completeze si pasii de urmat. Însa, dincolo de aspectele procedurale, ramâne o problema de principiu. Întregul proces se sprijina pe dovedirea relei credinte a debitorilor si a persoanelor care raspund solidar cu acesta. „Desi criteriile au fost rafinate fata de prevederile Codului de procedura fiscala, exista un vid: definirea relei-credinte. În lipsa acestei clarificari, problema ramâne tot la mâna justitiei“, spune Dinu Petre, avocat Cunescu, Balaciu si Asociatii.
Reaua-credinta, greu de dovedit
Practica demonstreaza nu numai ca reaua-credinta este greu de dovedit ci, mai mult, ca poate duce la abuzuri din partea inspectorilor fiscali care încearca sa se substituie instantelor. Potrivit avocatilor, cazurile de raspundere solidara, din ultimii ani, au fost foarte putine, iar, de regula, au câstigat contribuabilii. Pe de o parte, motivul a fost ca actiunile Fiscului au fost întemeiate pe reaua-credinta. Pe de alta parte, inspectorii nu au dus la bun sfârsit prea multe spete tocmai pentru ca le lipsea procedura si formularistica. Actualul ordin a fost emis în speranta ca vor fi mai multe cazuri si, automat, va creste colectarea la buget.
Cu toate acestea, principala hiba, adica definirea relei-credinte, nu a fost corectata. „Schimbarea legislativa nu este esentiala, ordinul grefeaza pe o intentie. E clar ca, în cazul firmelor în insolventa, Fiscul trebuie sa recurga la raspunderea în solidar pentru ca nu se poate îndrepta împotriva debitorului de baza“, arata avocatul Dinu Petre. Anterior ordinului, nu era prevazut în Codul de procedura fiscala modul în care persoanele care fac parte, într-un fel saul altul, din firmele cu datorii raspund solidar cu acestea. „Cel mai important aspect este reglementarea obligativitatii prezentarii documentelor pentru demonstrarea relei credinte a persoanei împotriva careia se initiaza procedura. Pâna la aparitia instructiunilor, nu se mentiona explicit necesitatea documentelor pentru a demonstra reaua-credinta si nici care sunt documentele justificative sau declaratiile necesare“, spune Alexandru Cristea, tax partner, Tuca, Zbârcea si Asociatii.
La judecata, cu banii luati
Potrivit procedurii, sunt evaluate si analizate persoanele aflate în legatura cu firma datornica. Dupa analizarea documentelor contabile si a declaratiilor, Fiscul poate decide angajarea raspunderii solidare. Pasul urmator este audierea celor vizati care au dreptul sa consulte documentatia si sa fie reprezentati de un avocat sau un consultant. „Instructiunile erau absolut necesare pentru ca am întâlnit destule cazuri în care angajarea raspunderii în solidar a fost declansata arbitrar sau în lipsa unei abordari unitare ale diverselor organe fiscale. Am vazut de exemplu cum, de mai multe ori, actionari minoritari ai unor societati, nefiind implicati în activitatile desfasurate de companie, au primit înstiintare ca s-a deschis împotriva lor procedura de angajare a raspunderii solidare, fara sa le fie prezentate documente prin care sa se demonstreze reaua-credinta. Speram ca, prin aparitia acestor instructiuni, sa se limiteze si/sau fundamenteze aparitia unor astfel de cazuri“, spune Alexandru Cristea. Un punct câstigat pentru Fisc, prin noua procedura, este executarea mai rapida a debitorilor.
„Pâna acum, în cazul insolventelor trebuia sa se termine procedura, si abia dupa aceea putea fi atrasa raspunderea solidara, ceea ce înseamna niste ani. Noua procedura scurteaza mult perioada pentru stat: se completeaza formularele, si debitorii se judeca cu banii luati“, arata Dinu Petre. Fiscul are în vizor firmele insolvabile, dar cu actionari, asociati sau administratori care prospera pe seama datoriilor acumulate la stat. Tertipurile folosite sunt pe cât de numeroase, pe atât de pline de imaginatie: firme paralele cu aceeasi activitate si aceiasi angajati, mutarea afacerii pe numele rudelor, vânzari fictive de bunuri. Metodele sunt vechi si arhicunoscute, însa nici legislatia, nici punerea ei în practica nu au dat rezultate pâna acum, iar noua procedura, desi se vrea revolutionara, nu schimba datele esentiale ale problemei. Diana Zaharia, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!