Inselaciunea cu cecuri – Una dintre cele mai frecvente infractiuni de natura economica. Cum trateaza noul Cod Penal inselaciunea si delapidarea?
Înselaciunea si delapidarea sunt tratate de noul Cod Penal într-o maniera cu mult mai blânda decât o facea vechea lege, aceasta însemnând pedepse de pâna la patru ori mai mici. Un caz particular este înselaciunea cu cecuri, una dintre cele mai frecvente infractiuni de natura economica, din care rezulta prejudicii de sute de milioane de lei anual.
Ea nici nu mai apare în Codul penal si, ca atare, intra sub incidenta unei legi din 1934. Drept urmare, pedeapsa scade de nu mai putin de 12 ori, pâna la maximum un an de puscarie sau amenda. În plus, inculpatii care îsi recunosc fapta pot încheia cu procurorul un acord care sa le reduca pedeapsa fara a mai fi nevoie sa treaca printr-un proces.
Marii câstigatori sunt însa inculpatii cu procese vechi pe rol, care ar putea avea surpriza sa constate ca faptele lor s-au prescris deja, conform noilor reglementari.
Noul Cod penal trateaza cu mare blândete infractiunile de natura economica. Se remarca înselaciunea si delapidarea, unde pedepsele se reduc si de patru ori, scazând, în consecinta, si termenul de prescriptie
Pentru un om de afaceri cu bani si cu avocati iscusiti, noul Cod penal poate fi un adevarat cadou în cazul în care ajunge sa aiba probleme cu justitia. Ba, mai mult, chiar si cei care au ajuns deja pe bancile tribunalului pot profita de modificarile substantiale în ceea ce priveste definitiile, pedepsele si termenele de prescriptie în cazul infractiunilor de natura economica, având în vedere ca procesele lor se vor judeca pe noul Cod penal (legea evident mai favorabila).
Avocatii consultati de Capital remarca faptul ca infractiunile economice, mai ales înselaciunea si delapidarea, au parte de un tratament mult mai blând. În plus, caile legale prin care persoanele puse sub acuzare pot evita anii de puscarie cresc la numar. „Noul Cod de Procedura Penala introduce posibilitatea încheierii unui acord de recunoastere a vinovatiei. El se aplica pentru încadrari între 2 si 7 ani, deci se potriveste manusa infractiunilor economice“, spune Antoniu Obancia, partener la Zamfirescu Racoti and Partners (ZRP), specialist în drept penal economic.
Aceasta formula are ca inspiratie dreptul anglo-saxon, acolo unde sunt foarte folosite. Am vazut cu totii în filmele americane cum procurorul „cade la pace“ cu inculpatul, acesta din urma beneficiind de pedepse mai blânde în urma recunoasterii faptei. Este important de precizat ca acest tip de acord poate fi încheiat în etapele procesuale, mai precis „în cursul urmaririi penale, dupa punerea în miscare a actiunii penale“, dupa cum arata articolul 478 din noul Cod de procedura penala. Cu alte cuvinte, este o întelegere care nu presupune judecata în fata unei instante. Initiativa încheierii unui acord de recunoastere a vinovatiei poate veni atât de la procurori, cât si de la persoana cercetata. O astfel de întelegere, spun surse din lumea justitiei, ar fi încercat sa încheie si Gruia Stoica, patronul GFR, cu procurorii DNA. Aceastia din urma ar fi propus acuzatului o pedeapsa de patru ani cu executare în schimbul recunoasterii faptelor.
Noul Cod penal extinde si aplicarea procedurii de împacare a partilor, astfel încât ea se aplica si infractiunii de înselaciune. Potrivit unei prevederi exprese a noii legi „împacarea înlatura raspunderea penala“ în cazul infractiunii de înselaciune.
Înselaciunea cu cecuri dispare
Una dintre modificarile importante vizeaza excluderea din articolul care defineste înselaciunea a paragrafului privind cecurile fara acoperire. „Înselaciunea prin cecuri îsi gaseste astazi o incriminare specifica în Legea asupra cecului nr. 59/1934, asa cum a fost recent modificata, în sensul ca regimul sanctionator este închisoarea de la 6 luni pâna la un an sau amenda, spre deosebire de regimul sanctionator anterior datei de 1 februarie, când fapta se pedepsea conform înselaciunii din Codul penal, posibil chiar cu 20 de ani de închisoare“, explica Antoniu Obancia.
Modificarea este foarte importanta, întrucât utilizarea cecurilor fara acoperire a devenit o practica frecventa în ultimii ani. Potrivit rapoartelor Bancii Nationale a României (BNR), în fiecare luna din 2013 au fost refuzate la plata între 600 si 800 de astfel de instrumente, cu o valoare totala medie de cel putin 20 de milioane de lei. Maximul ultimului an a fost înregistrat în ianuarie 2013, când peste 1.000 de cecuri cu o valoare totala de 31 de milioane de lei au fost refuzate.
Datele BNR arata ca situatia este cu mult mai grava în ceea ce priveste fraudele cu bilete la ordin, care, indirect, beneficiaza de asemenea de un tratament cu mult mai blând, având în vedere redefinirea pedepselor pentru infractiunea standard de înselaciune.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!