Industria auto a contribuit la cresterea record a exporturilor din 2013
Industria auto a contribuit decisiv la cresterea record a exporturilor din 2013 si, implicit, a PIB. Rezultatul nu a aparut peste noapte: zeci de orase si comune au revenit la viata, în ultimul deceniu, datorita investitiilor din auto. Povestea frumoasa are un revers: monoindustrializarea poate fi fatala, asa cum a aratat experienta dinainte de ‘90
Economia a crescut, în 2013, peste asteptari datorita, mai ales, exporturilor care au ajuns la un nivel-record de circa 50 de miliarde euro, cu 10% mai mari decât în 2012. Industria auto a adus aproape jumatate din cele 50 miliarde euro, contribuind decisiv cu sase din cele 10 procente de crestere a exporturilor si tot industria auto este una din explicatiile pentru care PIB-ul României a avut cresterea-record de anul trecut.
Anul trecut, România a exportat peste 362.000 de masini fata de circa 120.000 în 2007. 98% au ajuns în Europa, în principal, în Germania, Franta si Italia.
Însa pilonul de sustinere a întregii industrii auto, cu ritmuri de crestere anuala de 40%, a fost sectorul de componente auto – nu doar în 2013, ci în ultimii ani. Peste 600 de companii activeaza în productia de componente, contribuind cu doua treimi la cifra totala a afacerilor auto. În lume, România ocupa locul 21 la exportul de accesorii si parti auto, având primele cinci piete de desfacere în Germania, Rusia, Franta, Spania si Iran. Daca prin 2000 România era numita, mai mult peiorativ, „croitorul Europei“ din cauza fabricilor lohn de textile, ultimii ani au consacrat-o drept un jucator regional de anvergura în industria auto. România a devenit un hub industrial în regiunea Europei Centrale si de Est, datorita fortei de munca înalt calificate la costuri relativ mici. Pe lânga cei 13.000 de salariati ai Dacia si cei 2.500 ai Ford, peste 200.000 de oameni lucreaza în productia de componente.
Astfel, lânga traditionala Dacia a înflorit un sector puternic de componente si accesorii auto. Dupa ce s-au stabilit la început în Arges, ca furnizori ai fabricii de la Mioveni, investitorii au deschis treptat fabrici si în alte zone, unde industria auto a ajuns vitala pentru viata economica si sociala. Sibiu, Timis, Arad sau Satu Mare sunt judetele în care productia de componente este foarte dezvoltata. Cei mai mari producatori la nivel global si-au deschis fabrici în aceste judete, angajând zeci de mii de oameni: Continental AG, Draexlmaier, TRW, Bosch GmbH, Leoni Wiring Systems sau Lear Corp sunt câteva nume importante.
Investitorii înca prospecteaza piata
În ciuda crizei, afacerile au mers bine, si producatorii si-au propus sa deschida si alte fabrici. În toamna anului trecut, mai multe companii au prospectat piata. Faurecia, important furnizor al Renault, intentioneaza sa deschida o fabrica la Râmnicu-Vâlcea, oras în care economia s-a prabusit dupa închiderea Oltchim. Daca la început companiile au fost interesate mai ales de Ardeal, în ultimii ani a intrat pe harta companiilor Moldova. Yazaki a avut mai multe discutii cu autoritatile locale din Iasi, Bacau, Galati, TRW a anuntat ca are planuri la Roman, iar Lear Corp, la Iasi. Piata româneasca ofera avantaje investitorilor, în special datorita fortei de munca, dar are un neajuns grav: infrastructura rutiera. Lipsa autostrazilor a fost reclamata de nenumarate ori. Din acest motiv, multe firme s-au oprit la granita, de-a lungul timpului, preferând Ungaria, iar recent, oficialii Dacia au anuntat ca nu vor face noi investitii daca autoritatile nu grabesc constructia autostrazilor.
În prezent, economia multor localitati si chiar a unor judete întregi se bazeaza exclusiv pe productia de componente auto. Dupa ce pe ruinele industriei ceausiste nu s-a mai ridicat nimic dupa 1990, venirea unor companii straine a revitalizat viata a zeci de orase si comune datorita locurilor de munca noi. Dincolo de avantaje, ramâne un risc major: dependenta de o singura industrie. Iar experienta de dinainte de Revolutie a dovedit ca monoindustrializarea poate fi fatala. Când a izbucnit criza, industria auto a suferit serios, iar impactul a fost imediat si în România. În 2009, au fost concedieri si scaderi ale afacerilor pe toata linia, alimentând temerile ca investitiile ar putea parasi România.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!