Impactul negativ pe care-l va avea impozitul pe constructiile speciale
Întreprinzatorii (90,91%) spun ca impozitul pe constructii speciale va avea un impact negativ pentru întreprinderi, 81,82% dintre acestia considera ca acest impozit va avea impact negativ si pentru populatie prin cresterea preturilor produselor/serviciilor si 63,64% arata ca va creste somajul, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR). De asemenea, 89,39% dintre respondenti considera ca impozitul pe constructii speciale le va afecta în mod semnificativ si mult afacerea, iar 90,91% arata ca va crea un important puseu inflationist în primul an de aplicare (2014). Toti întreprinzatorii considera ca valoarea procentuala de 1,5% a impozitului pe constructii speciale este foarte mare.
„1,5% aplicat la valoarea constructiilor înseamna mai mult decât 1% la profit. Profitul este mic, pe când constructiile speciale au o valoare mare. Nu este ca îl cresc de la 16% la 17,5%, creste mult mai mult. Daca se va lua totusi decizia sa se introduca, fireste, la un nivel mai redus, trebuie sa fie calculat la valoarea neta. Daca autoritatile or sa faca nota de impact, or sa vada ca nu merita, pentru ca o sa scada investitiile în România, o sa avem active scoase din circuitul economic, deci ce câstigam pe o parte pierdem pe trei parti, trebuie facuta o nota de impact. (…) Efectele negative sunt multiple, si economice, si sociale, creeaza foarte multe probleme”, a declarat, într-o conferinta de presa, presedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Întrebati cum considera ca ar trebui stabilit impozitul ca valoare procentuala, 80,30% dintre întreprinzatori sunt de parere ca nu ar trebui instituit un impozit pe constructii speciale, 12,12% cred ca valoarea de 0,25% este adecvata si 4,55% considera ca valoarea de 0,5% este suficienta.
„CNIPMMR sustine clarificarea tuturor aspectelor privind aplicarea impozitului si evitarea ambiguitatilor cu privire la platitorul impozitului (proprietar, chirias, concesionar, cedent, locatar, locator etc.), obiectul impozitarii (lista exacta a bunurilor pentru care nu se plateste acest impozit la bugetul de stat) si natura platii (o delimitare clara între contributia la bugetul local pentru impozitele pe constructii/cladiri si contributia la bugetul de stat pentru restul contributiilor). O alta propunere vizeaza reconsiderarea modului de calcul al impozitului pe constructii speciale, schimbându-se baza impozabila pentru ca aceasta sa se aplice valorii nete a constructiilor speciale si nu pretului de achizitie, pentru a se putea reflecta amortizarea activelor de-a lungul existentei lor si, implicit, scaderea valorii lor de piata. Gânditi-va la o cladire care acum 20 de ani costa 1 milion de euro, iar acum, dupa 20-25 de ani, valoarea de inventar este la 200.000 de euro. Una este sa-ti impoziteze respectiva cladire la 1 milion de euro, alta este la 200.000 de euro. De asemenea, aplicarea principiului universalitatii impozitului, sa fie obligate la plata toate entitatile din România indiferent de statutul lor (institutii publice de stat, mixte, strategice), nu numai contribuabilii persoane juridice din sectorul privat”, a explicat vicepresedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru.
De asemenea, Consiliul sustine necesitatea aplicarii pentru orice modificare a legislatiei a principiilor reglementarii inteligente, cu adoptarea de masuri pentru relansarea economica, pentru stimularea investitiilor si crearea de noi locuri de munca, pentru reducerea fiscalitatii si birocratiei.
Propunere de lege pentru eliminarea impozitului pe constructii speciale
România este o tara cu un venit pe locuitor la jumatatea mediei europene, în care sunt necesare investitii masive în toata infrastructura, iar constructiile speciale fac parte din echipamentul productiv, spune deputatul Andreea Paul în expunerea de motive a propunerii legislative initiate de ea. Prin urmare, impozitul pe constructiile speciale reprezinta, de fapt, un impozit pe investitii. În aceste conditii, impozitul pe constructii speciale introdus de Guvern de la 1 ianuarie 2014 poate fi catalogat drept una dintre masurile cu puternic impact negativ adoptate de la începerea crizei.
„Este inacceptabila introducerea taxei pe constructii speciale cu atât mai mult cu cât nu a fost realizat niciun studiu de impact, nu a fost consultat mediul de afaceri si nu a existat o fundamentare minima pentru a stabili baza de impozitare. Normele de aplicare nu sunt finalizate nici macar la finele lunii februarie 2014. (…) Efectele pozitive ale încasarilor sporite la bugetul de stat vor fi contrabalansate de efectul negativ asupra economiei reale, ceea ce va culmina cu ruinarea mediului de afaceri, care poarta deja a doua cea mai mare povara fiscala din UE. (…) Costul final va fi în cele din urma transferat tot la consumatorii finali”, a spus Andreea Paul. Costin Nitu, curierulnational.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!