Despre turismul balnear romanesc
„Miliarde de euro“ ar putea sa atraga România doar din turismul balnear. Daca s-ar face investitii. Si daca ar exista autostrazi acolo unde acum sunt drumuri pline de gropi
Acum vreo doi-trei ani, circula un zvon printre investitorii din turismul românesc: „niste rusi venisera cu planuri care vizau investitii de circa trei miliarde de euro în turismul balnear, dar nu s-au înteles cu autoritatile din România asupra conditiilor puse de ei, calificate «foarte dure»“. Asa ca rusii au plecat, cu tot cu bani.
Si nici nu au mai venit altii cu o asemenea suma, dispusi sa anime o zona care zace, parca în nepasare, „cu hoteluri aproape ruginite si porti ferecate cu zavoare“, spun surse din piata. Este doar un aspect al turismului balnear, la care se adauga problema infrastructurii si lipsa, în ultimii ani, a unei strategii clare de dezvoltare. Cu alte cuvinte, statiuni care altadata erau considerate perlele turismului românesc, s-au transformat în locuri „lipsite de sens pentru turisti“. Un paradox, în contextul în care România acopera o treime din potentialul balneoclimateric al Europei.
Baile Herculane, de exemplu, statiune care acum 20 de ani era o adevarata comoara, a ajuns „detinatoarea“ unor hoteluri privatizate si lasate în paragina. „Investitorii nu au pus un ban pentru modernizarea lor. Spre comparatie, Karlovy Vary (Cehia), care seamana foarte mult cu Herculane, aduce anual încasari de sute de milioane de euro si este considerata una dintre «stelele balneare» ale Europei“, adauga sursele citate. Iar despre investitiile în cladirile de patrimoniu, gata sa se prabuseasca, nu se mai spune nimic.
Cu o paranteza, cele doua statiuni sunt singurele din Europa care au apa termala cu sulf coloidal, foarte bune pentru sanatate, au ioni negativi în mediul înconjurator, se afla cam la aceeasi altitudine, au acelasi decor natural, fiind strajuite de versanti abrupti. Mai mult, arhitectura este asemanatoare, amândoua fiind dezvoltate în vremea Imperiului Austro-Ungar. „La Karlovy Vary au venit investitori rusi cu foarte multi bani si au cumparat mare parte din statiune“, face o scurta precizare Traian Badulescu, consultant în turism.
Probleme cu retrocedarile
Rodica Pencea, secretar general al Organizatiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), vine cu o alta precizare: „sectorul balnear a suferit ani buni dupa revolutie din cauza problemelor cu retrocedarile, fapt care nu a permis celor interesati sa poata investi“, spune ea. Pe de alta parte, continua Pencea, nefiind clarificata situatia retrocedarilor, existând înca procese în curs privind anumite cladiri, s-a creat o stare de neîncredere în rândul potentialilor investitori. La acestea se adauga faptul ca statul nu a acordat facilitati sau reduceri de taxe celor care investesc în statiunile balneare si nici la nivelul taxelor locale nu s-a încurajat sectorul privat.Pencea mai spune ca turismul balnear nu este „un sector evazionist“, multe dintre societatile balneare sustinând mai bine de jumatate din bugetele locale.
Sustinere din partea statului
Cu toate acestea, „nu sunt semnale pozitive“ privind colaborarea între stat si privat sau între public si privat, în acest sens existând foarte putine parteneriate cu rezultate pozitive. În context, „situatia se va înrautati daca statul nu da semnale ferme si clare de încurajare a investitorilor si sprijinire a sectorului, asa cum a fost în perioada interbelica“, subliniaza Rodica Pencea. Un alt exemplu de statiune „într-un fel, abandonata“ este Lacul Sarat, cu un mare potential turistic. Aflata între doua mari orase, Braila si Galati, statiunea pare încremenita în timp, uitata acolo ca si când proprietatile curative recunoscute ale Lacului Sarat nu ar fi existat niciodata.
Iar lista scurta poate fi completata cu Rânca, Borsec si Sarata Monteoru, „poate nu chiar la fel ca primele doua“, dar suficient de „cazute“ ca sa faca parte dintr-un plan de reabilitare totala. „De altfel, Autoritatea Nationala pentru Turism chiar lucreaza acum la o strategie care vizezaza dezvoltarea statiunilor balneoclimaterice“, adauga sursele citate.
„Statiuni mici, înfloritoare, au cunoscut o perioada de degradare tot din cauza lipsei de interes a statului – Vâlcele, Malnas, Borsec. Aceste statiuni, cândva de rangul întâi, ar trebui sa intre într-un program urgent de reatestare si reevaluare a factorilor naturali de cura, pentru a se sti exact daca mai sunt resurse naturale terapeutice si unde. Mai mult, acest program trebuie sa beneficieze de facilitati, pentru ca nimeni nu va veni sa investeasca în conditiile în care marja de profit este extrem de redusa“, mai spune Rodica Pencea.
Cât de repede se vor misca lucrurile ramâne de vazut. Pâna atunci, vecinii nostri îsi prezinta produsul „balneo“ frumos ambalat la târguri si evenimente. „Ungaria se afla înaintea noastra, desi noi am fi putut sta mult mai bine, calculând dupa potentialul pe care îl avem. Iar la bulgari, dupa mare si munte, pe locul trei în lista lor de baza se afla segmentul balnear si de spa“, mai spune Traian Badulescu. Este clar ca turismul balnear în România ar putea avea un aport important în PIB, însa este nevoie de un parteneriat public-privat care sa promoveze proiecte în acest sector. Ilinca Pop, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!