Primii sase inculpati din dosarul referendumului au fost audiati de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie
Judecatorii de la Înalta Curte de Casatie si Justitie i-au audiat vineri pe primii sase inculpati din dosarul referendumului, toti negând ca l-ar cunoaste pe vicepremierului Liviu Dragnea, însa au fost de acord ca, daca vor fi gasiti vinovati, sa fie condamnati la munca în folosul comunitatii.
Cinci dintre inculpati sunt membri ai comisiei din sectia 105 din satul Bistrita-Noua, localitate arondata orasului Piatra Olt: Constantina Baba (presedinte), Constanta Trita (reprezentant UNPR), Ion Rarita (UDMR), Marin Florescu (PSD) si Nicolae Coanda (PDL).
Toti au negat ca în timpul procesului de votare au existat nereguli sau ca ar fi raportat prin telefon prezenta la urne sefilor lor de partid.
Ei nu au putut sa explice însa de ce oameni din sat care erau plecati la munca în strainatate apareau pe listele suplimentare ca ar fi votat.
Declaratia lui Marin Florescu, reprezentant al PSD în sectia de votare 105, a stârnit hohote de râs în sala de judecata.
El a spus ca a acceptat sa faca parte din comisia de votare deoarece este „amarât si sarac” si avea nevoie de cei 140 de lei, cât este indemnizatia de membru al comisiei.
Întrebat de judecatori de ce unele persoane apar si pe lista permanenta si pe lista speciala, Marin Florescu a raspuns: „Eu zic ca s-a mai gresit. Mai sunt astia batrânii care nu vedeau si semnau saracii în locul altora. Eu m-am dus pentru bani, ca nu am servici. Am un copil mic de crescut”.
Daca declaratia lui Marin Florescu i-a facut pe cei trei judecatori sa zâmbeasca, cea data de Costinel Dita, consilier local din partea PSD, i-a enervat pe magistrati.
El a fost întrebat de presedintele completului de judecata ce a facut în ziua votului iar acesta a raspuns ca a stat pe un teren de fotbal din apropierea sectiei, în compania altor consilieri.
„Ati stat toata ziua la 40 de grade si va uitati la ce? Asta face un consilier local?”, l-a întrebat magistratul.
„Stam de vorba si supravegheam. Erau consilieri de la toate partidele. Asa se procedeaza la toate alegerile, pentru a nu se face presiuni asupra sectiei de vot. Asta face un consilier local”, a raspuns Costinel Dita, moment în care judecatorul i-a spus ca este „neserios”.
Liviu Dragnea nu a fost prezent în sala de judecata, el fiind reprezentat de avocatii sai. Urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru 28 februarie.
Dragnea a fost trimis în judecata de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru savârsirea infractiunii de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere într-un partid, în scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa în partid în scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea reprezentata de inculpat, si anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute în alte conditii decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta în virtutea functiei pe care o detinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar si de coordonator al campaniei electorale, a emis doua adrese, la 12 si 13 iulie 2012, destinate organizatiilor judetene de partid, respectiv presedintilor si directorilor de campanie, dar si primarilor din tara ai acelui partid, adrese prin care, pentru obtinerea participarii la vot a alegatorilor, în proportie de 60%, li se solicita sa ia masuri incriminate de catre Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegatorii sa voteze) si, de asemenea, sa propuna prefectilor înfiintarea de sectii de votare în statiunile turistice, care nu sunt ele însele unitati administrativ-teritoriale”, arata DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine si recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre coordonatorii judeteni de campanie/primarii/activistii de partid, mai precizeaza DNA.(AS – autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Nita), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!