In ce consta arestul la domiciliu?
Una dintre noutatile aduse de noul Cod de procedura penala este arestul la domiciliu. Acesta se numara printre masurile preventive prevazute în Titlul V al actului normativ, alaturi de retinere, controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune si arestarea preventiva.
În vechiul Cod de procedura penala, masurile preventive erau retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea, obligarea de a nu parasi tara si arestarea preventiva.
Masurile preventive sunt aplicate în cazul în care exista probe sau indicii temeinice din care sa rezulte suspiciunea ca o persoana a savârsit o infractiune si atunci când sunt necesare pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului/inculpatului de la urmarirea penala/judecata ori prevenirea savârsirii unei alte infractiuni.
Mai departe va prezentam câteva informatii succinte despre arestul la domiciliu.
Arestul la domiciliu – Obligatii, durata, permisiuni
Potrivit prevederilor noului Cod de Procedura penala, arestul la domiciliu consta în obligatia inculpatului de a nu-si parasi locuinta fara a avea permisiunea organului judiciar care a dispus masura (sau în fata caruia se afla cauza).
Masura este luata pe o perioada determinata, iar inculpatul este obligat sa se supuna restrictiilor stabilite de organul judiciar.
Obligatiile unui inculpat pe durata arestului la domiciliu sunt:
• sa se prezinte – ori de câte ori este chemat – în fata organului de urmarire penala, a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata;
• sa nu comunice cu persoana vatamata sau membrii familiei acesteia, cu alti participanti la comiterea infractiunii, cu martorii/expertii si cu alte persoane stabilite de organul judiciar.
Pe durata arestului, se poate dispune ca un inculpat sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
În cazul încalcarii cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor, se poate dispune arestarea preventiva.
Totusi, exista si cazuri în care un inculpat îsi poate parasi locuinta. Pentru asemenea permisiuni, un inculpat trebuie sa faca o cerere scrisa motivata.
Astfel, inculpatul poate solicita parasirea locuintei pentru a se prezenta la locul de munca, la cursuri de învatamânt/pregatire profesionala ori la alte activitati similare sau pentru procurarea mijloacelor esentiale de existenta, dar si în alte situatii temeinic justificate, pentru o perioada determinata de timp, daca acest lucru este necesar pentru a realiza unele drepturi/interese legitime.
Un inculpat îsi poate parasi locuinta fara permisiune numai în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, pe durata de timp strict necesara. Acest lucru se face cu informarea imediata a institutiei, organului sau autoritatii desemnate sa-l supravegheze si a organului judiciar.
Respectarea masurii arestului la domiciliu si a obligatiilor inculpatului sunt verificate periodic. În acest sens, organul de politie poate sa intre în locuinta inculpatului fara a avea învoirea acestuia sau a persoanelor cu care locuieste.
Noul Cod de procedura penala mai prevede ca, în cursul urmaririi penale, arestul la domiciliu poate dura cel mult 30 de zile. Prelungirea acestei perioade se face numai în caz de necesitate, iar fiecare prelungire poate fi pentru cel mult 30 de zile.
Durata maxima pe care o poate avea masura arestului la domiciliu este de 180 de zile. Alexandru Boiciuc, legestart.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!