Noile Coduri. Ce modificari intra in vigoare de la 1 februarie 2014?
Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amenda, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovatiei se numara printre modificarile aduse în sistemul judiciar odata cu intrarea în vigoare, la 1 februarie, a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala.
Una dintre modificarile care vor intra în vigoare de la 1 februarie se refera la faptul ca, desi este în continuare incriminata, eutanasia nu mai este calificata drept omor calificat.
Astfel, conform articolul 190 din noul Cod penal, „uciderea savârsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
Tot în noul Cod penal, fatul este ocrotit în mod special, fiind interzis în continuare avortul în alte conditii decât cele medicale, dar acum este incriminata si fapta de vatamare corporala a fatului.
Pe de alta parte, urmarirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce îi cauzeaza o stare de temere constituie infractiunea de hartuire.
O alta modificare a Codului penal are în vedere recidivistii. Astfel, persoanele care comit fapte în stare de concurs sau recidiva vor avea parte de sanctiuni mai drastice. Daca se comit mai multe infractiuni în concurs, judecatorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. În cazul recidivistilor, limitele pedepsei pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.
Noi tipuri de judecatori: de drepturi si libertati si de camera preliminara
Una dintre cele mai importante modificari care vor intra în vigoare la 1 februarie, privitoare la noul Cod de procedura penala, se refera la separarea functiilor judiciare în procesul penal, fiind introduse institutia judecatorului de drepturi si libertati si cea a judecatorului de camera preliminara.
Judecatorul de drepturi si libertati este cel care, în cadrul instantei, potrivit competentei acesteia, solutioneaza în cursul urmaririi penale cererile, propunerile, plângerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind: masurile preventive; masurile asiguratorii; masurile de siguranta cu caracter provizoriu; actele procurorului, în cazurile expres prevazute de lege; încuviintarea perchezitiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; administrarea anticipata a probelor. Acest lucru înseamna ca, în cursul urmaririi penale, orice masura ce ar putea sa afecteze drepturile si libertatile partilor este fie supusa, fie dispusa cenzurii judecatorului de drepturi si libertati.
Conform articolului 54 din noul Cod de procedura penala, „judecatorul de camera preliminara este judecatorul care, în cadrul instantei, potrivit competentei acesteia: verifica legalitatea trimiterii în judecata dispuse de procuror; verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala; solutioneaza plângerile împotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere în judecata; solutioneaza alte situatii expres prevazute de lege”.
Arestul la domiciliu, în locul interdictiei de a parasi localitatea sau tara
O alta modificare a Codului de procedura penala se refera la masurile preventive, interdictia de a parasi localitatea sau tara fiind eliminate. Apare, astfel, arestul la domiciliu.
Conform noii legislatii, masura arestului la domiciliu consta în obligatia impusa inculpatului, pe o perioada de cel mult 30 de zile, de a nu parasi imobilul unde locuieste, fara permisiunea organului judiciar care a dispus masura sau în fata caruia se afla cauza si de a se supune unor restrictii stabilite de acesta. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are urmatoarele obligatia de a se prezenta în fata organului de urmarire penala, a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata ori de câte ori este chemat. El nu are voie sa comunice cu persoana vatamata sau membrii de familie ai acesteia, cu alti participanti la comiterea infractiunii, cu martorii ori expertii, precum si cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obisnuit împreuna cu el sau care nu se afla în îngrijirea sa.
„Judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (…) La cererea scrisa si motivata a inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, prin încheiere, îi poate permite acestuia parasirea imobilului pentru prezentarea la locul de munca, la cursuri de învatamânt sau de pregatire profesionala ori la alte activitati similare sau pentru procurarea mijloacelor esentiale de existenta, precum si în alte situatii temeinic justificate, pentru o perioada determinata de timp, daca acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului”, se precizeaza în noua reglementare.
În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, cel care se afla în stare de arest la domiciliu poate parasi imobilul fara permisiunea oamenilor legii, informând imediat despre aceasta institutia, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea sa si organul judiciar care a luat masura arestului la domiciliu ori în fata caruia se afla cauza.
Intrarea în vigoare a noului Cod penal aduce cu sine introducerea sistemului zilelor-amenda. La o astfel de sentinta, se va stabili un numar de zile amenda, cuprins între 30 si 400, care se va înmulti cu valoarea corespunzatoare unei zile amenda, cuprinsa între 10 si 500 de lei.
„Daca persoana condamnata, cu rea-credinta, nu executa pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numarul zilelor-amenda neexecutate se înlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu închisoare. Daca amenda neexecutata a însotit pedeapsa închisorii, numarul zilelor-amenda neexecutate se înlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu închisoare, care se adauga la pedeapsa închisorii, pedeapsa astfel rezultata fiind considerata o singura pedeapsa”, potrivit articolului 63 din Codul penal.
Acordul de recunoastere a vinovatiei, forma „scurta” a procesului penal
Odata cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedura penala apare si o noua conceptie privind fazele urmaririi penale. La aceste faze se adauga, astfel, posibilitatea mai larga de aplicare a principiului oportunitatii, consacrat la articolul 7 alineatul 2, aparând renuntarea la urmarirea penala si acordul de recunoastere a vinovatiei.
Conform articolului 318 alineatului 1 din Cpp, în cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult cinci ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala când, în raport de persoana inculpatului, de conduita avuta anterior savârsirii infractiunii, de continutul faptei, de modul si mijloacele de savârsire, de scopul urmarit si de împrejurarile concrete de savârsire, de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savârsirea infractiunii, de eforturile depuse de inculpat pentru înlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, constata ca nu exista un interes public în urmarirea acestuia.
Potrivit reglementarii, renuntarea la urmarirea penala poate avea loc numai dupa punerea în miscare a actiunii penale si înainte de sesizarea camerei preliminare.
De asemenea, tot procurorul poate încheia un acord de recunoastere a vinvatiei, privitor la infractiunile pentru care legea prevede o pedeapsa cu amenda sau de maximum sapte ani. Acordul de recunoastere este o forma abreviata a procesului penal, bazata pe o pledoarie de vinovatie a inculpatului.
Astfel, imediat dupa punerea în miscare a actiunii penale, procurorul si inculpatul pot încheia un acord, dupa ce acesta din urma îsi recunoaste vinovatia. Acordul are ca obiect recunoasterea comiterii faptei si acceptarea încadrarii juridice, fiind stabilit si modul si cuantumul pedepsei, precum si forma în care aceasta urmeaza a fi executata.
Limitele, dar si efectele, încheierii acordului de recunoastere a vinovatiei se stabilesc prin avizul prealabil si scris al procurorului ierarhic superior. Imediat dupa încheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, procurorul va sesiza instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond si îi trimite acesteia acordul, alaturi de dosarul de urmarire penala. Cea care decide, în final, ce se întâmpla cu acordul de recunoastere a vinivatiei, este instanta, printr-o decizie, în urma unei proceduri necontradictorii. Solutia este data dupa ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si a partii civile, daca este prezenta.
Minorii scapa de pedepse
O alta modificare a Codului penal se refera la faptul ca nu mai sunt prevazute pedepse pentru minori. Ei vor fi sanctionati exclusiv pe baza masurilor educative, care pot fi atât privative, cât si neprivative de libertate. În prima categorie se încadreaza internarea într-un centru educativ sau unul de detentie. Celelalte masuri se refera la stagiul de formare civica, supravegherea sau consemnarea la sfârsit de saptamâna.
În forma actuala a codului, „pedepsele ce se pot aplica minorului sunt închisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea savârsita. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. În urma reducerii, în nici un caz minimul pedepsei nu va depasi 5 ani. Când legea prevede pentru infractiunea savârsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului închisoarea de la 5 la 20 de ani”, conform articolului 109, Cod penal.
Viata privata, mai protejata
Potrivit noului Cod penal, fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor persoane în domiciliul lor va fi infractiune. Acelasi lucru se aplica si în cazul difuzarii imaginilor sau convorbirilor. Violarea domiciliului este, în continuare, considerata o infractiune, iar acum se incrimineaza si violarea sediului unei persoane juridice.
Împiedicarea organului judiciar de a efectua un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informatiile cerute la dispozitia lui, se constituie în infractiunea de obstructionare a justitiei si este o noutate pe care o aduce Codul penal, de la 1 februarie. Acest lucru se va pedepsi cu închisoarea de la trei luni la un an.
În acelasi context, intimidarea, amenintarea sau constrângerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaratie data la organele judiciare, va reprezenta infractiunea de influentarea declaratiilor. Pedepsele în cazul acesta variaza între unul si cinci ani.
Mai mult decât atât, avocatul care face întelegere cu partea adversa pentru fraudarea intereselor clientului sau va fi pedepsit. Acest fapt îmbraca forma infractiunii de asistenta si reprezentare neloiala.
Totodata, se sanctioneaza folosirea abuziva a functiei în scop sexual, în cazul unui functionar public care solicita favoruri de natura sexuala la întocmirea unui act.
În plus, intimidarea sau umilirea unei persoane, prin pretinderea de favoruri sexuale nu va reprezenta infractiunea de hartuire sexuala doar în cazul în care aceasta este înfaptuita de sefi, ci si atunci când ea este facuta de colegi. Otilia Ciocan, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!