Regimul fiscal al societatilor de tip holding
În majoritatea statelor europene exista reglementari speciale privind societatile holding, destinate încurajarii extinderii în strainatate a societatilor înregistrate în aceste state (ex. Luxemburg, Cipru, Marea Britanie etc.).
În România nu exista o legislatie speciala privind societatile de tip holding, desi exista astfel de companii în tara noastra. În lipsa unei definitii oficiale, poate fi utilizata cea din Dictionarul Explicativ al Limbii Române, potrivit careia holding-ul reprezinta acea societate care detine o cantitate suficienta din actiunile altor societati (denumite filiale) pentru a putea exercita controlul asupra acestora.
De regula, holding-ul stabileste liniile strategice si regulile de operare obligatorii pentru societatile aflate sub controlul sau, atât pe linie financiara si de management, cât si de comercializare a produselor/serviciilor. Totusi, societatea holding nu anuleaza integral autonomia administrativa si operationala a filialelor.
Activitatea principala a societatilor holding consta în detinerea si tranzactionarea de actiuni emise de diverse companii, în acelasi stat sau în alte state. Totusi, nu este obligatoriu ca o societate holding sa se limiteze la detinerea actiunilor si tranzactionarea actiunilor (societati holding ”pure”), aceasta putând desfasura si alte activitati economice. În aceasta ultima varianta, societatea va avea dreptul de a deduce TVA aferent intrarilor realizate pentru activitatile economice taxabile (în jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, societatea holding pura este considerata persoana neimpozabila).
Începând cu anul 2014, legislatia fiscala din România contine o serie de avantaje acordate societatilor holding, comparabile cu cele din state care au dezvoltat o legislatie specifica în acest domeniu. Se pot mentiona astfel:
A) Scutirea de impozit pe profit a dividendelor
Dividendele platite de filiale catre societatea holding sunt, de regula, exceptate de la plata impozitului pe profit sau supuse unui impozit pe profit redus. Aceasta scutire/reducere este denumita în unele jurisidictii participation exemption.
Practic, aceasta facilitate a fost inclusa si în legislatia noastra ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, prin implementarea Directivei 2011/96/UE privind regimul fiscal comun care se aplica societatilor-mama si filialelor acestora din diferite state membre (reformare), cu îndeplinirea unor conditii specifice [1]. În plus, scutirea de impozit pe profit se aplica si în cazul dividendelor primite de la o persoana juridica româna.
Începând cu anul 2014, scutirea de impozit pe profit se aplica si în cazul dividendelor primite de la filialele situate în state cu care România a încheiat conventii de evitare a dublei impuneri. Scutirea se aplica daca la data înregistrarii veniturilor societatea-mama detine minimum 10% din capitalul social, pentru o perioada de minimum un an.
B) Scutirea de impozit pe profit a câstigurilor de capital
Profitul realizat de societatea holding prin vânzarea actiunilor pe care le detine la filiale, de regula, nu este supus impozitului pe profit în statul în care este înregistrata societeta holding ori impozitul pe câstigul astfel realizat este foarte redus.
Scutirea de impozit pe profit a câstigurilor de capital (din titluri de participare) a fost introdusa în legislatia fiscala din România, începând cu 1 ianuarie 2014, prin OUG nr. 102/2013. Astfel, sunt neimpozabile în România veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna sau la o persoana juridica straina situata într-un stat cu care România are încheiata o conventie de evitare a dublei impuneri. Scutirea se aplica daca la data vânzarii/cesionarii titlurilor de participare (inclusiv) societatea-mama detine minimum 10% din capitalul social, pentru o perioada de minimum un an.
Scutirea de impozit pe profit se aplica în conditii similare, si în cazul veniturilor realizate din lichidarea unei alte persoane juridice române sau a unei persoane juridice straine situata într-un stat cu care România are încheiata o conventie de evitare a dublei impuneri.
În plus, fata de scutirile de impozit prevazute mai sus, trebuie mentionate si:
– scutirea de impozit cu retinere la sursa, conform art. 36 Cod fiscal, pentru dividendele platite de o persoana juridica româna unei alte persoane juridice române care detine minimum 10% din capitalul social al platitorului dividendelor pe o perioada de minimum un an, la data platii dividendelor;
– amânarea impozitului pe profit aferent diferentelor favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, pâna la momentul înstrainarii acestora (prin cesiune cu titlu gratuit sau oneros, retragerea capitalului social sau lichidarii persoanei juridice), cu exceptia situatiilor în care se aplica o scutire de impozit.
Având în vedere facilitatile fiscale introduse în 2014, stabilirea societatilor holding în România poate fi o optiune de luat în considerare de catre antreprenorii români fata de alte jurisdictii (ex. Cipru, Olanda). Un alt avantaj consta în costurile mai reduse de operare din România fata de tarile mentionate, precum si numarul mare de conventii de evitare a dublei impuneri încheiate cu alte state.
Pentru autoritatile fiscale, beneficiile introducerii unui regim juridic si fiscal special pentru societatile holding sunt, mai degraba, de ordin comercial decât de ordin fiscal (al colectarii veniturilor). Totusi, introducerea de facilitati fiscale încurajeaza stabilirea societatilor holding în România si nu în alte state. Nu trebuie uitat ca România poate deveni o jurisdictie atractiva pentru societatile holding, numai sub conditia asigurarii unei stabilitati economice si fiscale confortabile pentru investitorii autohtoni.
[1] Conditiile prevazute de Directiva sunt:
– societatea-mama, persoana juridica româna (conform art. 7 Cod fiscal) plateste impozit pe profit conform titlului II Cod fiscal, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari;
– societatea-mama detine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice, situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
– la data înregistrarii venitului din dividende detine participatia de minimum 10% pe o perioada de minim un an. Emilian Duca, legestart.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!