Tribunalul din Suceava a decis suspendarea temporara a unui aviz pentru exploatarea Rosia Montana Gold Corporation
Tribunalul din Suceava a admis, joi, solicitarea înaintata de trei ONG-uri de suspendare temporara a certificatului de descarcare arheologica pentru masivul Cârnic emis în iulie 2011 în favoarea Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), însa decizia nu este irevocabila si poate fi atacata în instanta.
Instanta din Suceava a decis suspendare temporara a certificatului de descarcare arheologica pentru masivul Cârnic, emis în iulie 2011 în favoarea Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dupa o solicitare a trei ONG-uri.
„Admite actiunea. Respinge ca nefondate cererile de interventie accesorii. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare”, se arata în hotarârea Tribunalului Suceava.
Potrivit unui comunicat remis, joi, MEDIAFAX de Gabriel Resources Ltd., certificatul de descarcare arheologica 9/2011 pentru masivul Cârnic ramâne valabil, întrucât decizia nu este irevocabila si poate fi atacata.
Actiunea a fost înaintata pe 20 noiembrie 2013, de Centrul Independent pentru dezvoltarea resurselor de mediu, Asociatia aurarilor Alburnus Maior Rosia Montana si Asociatia „Salvati Bucurestiul”.
Urmatoarea audiere în acest caz este programata la Tribunalul din Buzau, pe 10 februarie 2014.
Pe 9 septembrie 2013, Tribunalul Bucuresti a respins o cerere similara formulata de alte doua ONG-uri într-un proces separat. Nici în acest caz decizia nu a fost irevocabila.
Pe 14 iulie 2011, Directia de Cultura Alba a emis certificatul de descarcare arheologica pentru Masivul Cârnic, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii emis în aceeasi zi.
Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descarcare de sarcina arheologica pentru Masivul Cârnic în 2004, acesta fiind anulat în instanta trei ani mai târziu, în urma actiunii asociatiei Alburnus Maior.
„Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea si valorificarea mostenirii arheologice si arhitectonice de la Rosia Montana”, se spunea în comunicatul ministerului din iulie 2011, în care era mentionat si un plan în acest sens initiat de ministrul de atunci, Kelemen Hunor.
Pe 15 iulie 2011, a fost încheiat un protocol între Institutul National al Patrimoniului si Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), prin care compania aloca o finantare de 70 de milioane de dolari pentru restaurarea si punerea în valoare a unor monumente, în conditiile aprobarii exploatarii miniere.
Protocolul nu a fost facut public pâna pe 21 octombrie 2013, când Ministerul Culturii a fost executat silit de ActiveWatch si Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei, dupa ce, printr-o sentinta din 25 martie 2013, Tribunalul Bucuresti a obligat institutia sa faca public acest document, solicitat de cele doua ONG-uri.
Includerea zonei Rosia Montana în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicarile celor care se opun proiectului minier.
Adversarii proiectului minier mai cer cer retragerea proiectului de lege care reglementeaza exploatarea minereurilor din perimetrul Rosia Montana, anularea contractului cu Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatarilor cu cianuri în România si demiterea celor patru initiatori ai proiectului de lege, ministrii Dan Sova, Rovana Plumb, Daniel Barbu si directorul ANRM Gheorghe Dutu.
Din 1 septembrie 2013, în Capitala si în mai multe orase din tara, dar si peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Rosia Montana. realitatea.net
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!