Procurorii Parchetului Tribunalului Bucuresti au inceput urmarirea penala fata de 57 de persoane acuzate de evaziune fiscala si spalare de bani
Procurorii Parchetului Tribunalului Bucuresti (PTB) au început urmarirea penala fata de 57 de persoane acuzate de evaziune fiscala si spalare de bani prin intermediul unor societati comerciale de tip fantoma, creând un prejudiciu de 20 de milioane de euro.
În perioada decembrie 2009 – ianuarie 2014, doi dintre inculpati s-au folosit de 17 societati comerciale de tip fantoma, emitând numeroase facturi fiscale catre 52 de societati comerciale, atestând operatiuni nereale, facturi pe care acestea din urma le-au înregistrat în contabilitate, în scopul diminuarii bazei impozabile si prejudicierii bugetului consolidat al statului.
„Pentru a se crea aparenta ca operatiunile comerciale atestate în facturi sunt veridice, cei doi inculpati, de coniventa cu reprezentantii societatilor în favoarea carora au fost emise facturile (acestia având de asemenea calitate de învinuit în cauza), au stabilit ca valoarea bunurilor fictiv livrate/serviciilor fictiv prestate sa fie platita prin transfer bancar, din contul societatii achizitoare catre conturile unora dintre cele 17 societati cu comportament de tip fantoma, urmând ca, subsecvent, banii sa fie retrasi în numerar si sa se întoarca la dispunatorii platilor. Pentru serviciile oferite, din banii pe care îi încasau în modul descris mai sus, acestia îsi opreau un comision de circa 6-8%”, informeaza PTB într-un comunicat remis AGERPRES.
Învinuitii au fost ajutati de mai multe persoane care se ocupau de relatia cu bancile, efectuând operatiuni de retrageri de numerar fie de la ATM-uri, fie de la casierii, cu tranzitul banilor de la bancile unde societatile fantoma aveau deschise conturi catre cei doi învinuiti si apoi, mai departe, catre dispunatorii platilor, precum si cu racolarea unor persoane dispuse ca, în schimbul unor sume neînsemnate, sa accepte sa figureze ca asociati sau administratori în cadrul societatilor fantoma.
„Cei doi învinuiti mentionati au înfiintat 17 societati comerciale pe numele unor persoane cu situatie materiala precara care, în schimbul unor sume modice, accepta sa detina calitatea de asociati si administratori în cadrul acestor societati si sa deschida conturi bancare în numele acestora. Societatile comerciale mentionate mai sus au obiecte de activitate diverse – constructii, publicitate, asigurari – dar niciuna nu functioneaza la sediile sociale declarate, nu detin puncte de lucru, nu desfasoara efectiv nici un fel de activitate comerciala si nu dispun de angajati care sa le permita prestarea serviciilor sau livrarea bunurilor respective. Multe dintre aceste societati nu figureaza cu niciun angajat, în timp ce altele figureaza formal cu un numar infim de angajati”, precizeaza procurorii.
Pentru a se asigura ca vor avea controlul sumelor de bani încasate prin conturile societatilor mentionate mai sus, cei doi învinuiti, cu ocazia deschiderii conturilor, au impus administratorilor statutari sa împuterniceasca pe conturile societatii persoanele lor de încredere (acestea din urma primind si cardurile bancare si token-urile eliberate de banca).
Aceste masuri le-au permis celor doi sa aiba controlul exclusiv asupra conturilor bancare, sa efectueze on-line transferuri între societatile din grup, dar, mai ales, sa urmareasca zilnic sumele încasate.
La solicitarea reprezentantilor a 51 de societati comerciale, acestia având de asemenea calitate de învinuit în cauza, suspectii au emis facturi fiscale de prestare servicii/livrare marfuri (în cuantumul solicitat de reprezentantii societatilor mentionate mai sus), în numele societatilor controlate de acestia, fara ca livrarile de bunuri sau servicii sa se realizeze în realitate, urmarind, în principal, ca obiectul de activitate al societatilor emitente sa fie acelasi cu cel al societatilor catre care se emit aceste facturi.
„Sumele reprezentând contravaloarea facturilor emise în modul aratat mai sus au fost virate în conturile societatilor fantoma controlate de cei doi învinuiti, de unde fie sunt retrase în numerar, fie, daca sumele sunt prea mai mari (pentru a nu trezi suspiciuni din partea bancii), prin intermediul token-urilor, sunt fractionate si transferate în conturile a doua-trei societati din grup, de unde, de asemenea, sunt retrase în numerar de la ATM-uri de împuternicitii pe conturi si predate celor doi în numerar”, se arata în comunicat.
În vederea justificarii acestor retrageri, învinuitii prezentau unitatilor bancare contracte de împrumut fictive.
Sumele retrase în numerar sunt, în cea mai mare parte, restituite reprezentantilor societatilor comerciale care initial le-au platit drept „contravaloare” a bunurilor/serviciilor „achizitionate” doar scriptic de la societatile controlate de cei doi învinuiti – acestia din urma oprind din sumele încasate un procent pe care, în prealabil, îl negociaza cu beneficiarii sumelor de bani.
În acest mod, în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2014, cele 52 de societati comerciale mentionate mai sus au transferat în conturile societatilor fictive controlate de cei doi învinuiti suma totala de 87.066.978 lei – drept contravaloare a unor servicii sau bunuri care în realitate nu s-au prestat/livrat niciodata.
Scopul acestor transferuri a fost în primul rând sustragerea de la plata obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin majorarea artificiala a cheltuielilor, dar si transformarea întregii sume în venituri personale ale reprezentantilor societatilor comerciale – printr-un sistem de disimulare a activitatilor ilicite si crearea unei aparente de totala legalitate.(AS – autor: Andreea Dascalescu, editor: Florin Marin), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!