O zi pana la prezentarea Raportului MCV
Raportul pe Justitie al Comisiei Europene va fi prezentat oficial pe 22 ianuarie. Draftul rarpotului consultat de gândul arata ca raportul expertilor europeni va critica dur modificarile privind Codul Penal privind introducerea superimunitatii pentru parlamentari si dezincriminarea conflictelor de interese.
În concluziile draftului de raport se mentioneaza ca exista îngrijorari referitoare la independenta sistemului judiciar ramân constante si ca exista o rezistenta la nivel politic si administrativ privind masurile anticoruptie. Viteza excesiva si modul netransparent în care au fost votate amendamentele la Codul Penal în decembrie 2013 au fost vazute drept provocari fundamentale la adresa legislatiei anticoruptie si privind promovarea masurilor de integritate.
Potrivit draftului, raportul lauda activitatea DNA, ANI si a Curtii Supreme. În draftul raportului se analizeaza si modul în care au fost facute numirile la Curtea Suprema, Parchetul General si DNA.
Expertii CE noteaza ca procedura de numire a presedintelui Curtii Supreme si a vicepresedintelui instantei a fost una clara si fara influente politice.
În schimb în privinta numirilor sefilor Parchetului General si DNA expertii spun ca mai potrivita ar fi fost o selectie pe baza de concurs. Raportul noteaza totusi ca la DNA a fost numit un sef cu un track-record în lupta anticoruptie.
În raport este mentionat si subliniat episodul eliminarii de la conducerea sectiei I a DNA a procurorului Lucian Papici.
Ce mai contine draftul raportului CE:
Istoria MCV arata pâna acum ca progresele în Justitie nu sunt ireversibile, astfel ca pasii înainte în unele arii pot fi negate sau minimalizate de pasi înapoi în alte zone. În decembrie 2013 deciziile luate în Parlament au fost un indicator clar ca principiile de baza ale reformei în Justitie sunt departe de a fi consolidate- a fost nevoie de interventie Curtii Constitutionale pentru a reitera aceste principii. Acest lucru face imposibil de evaluat sustenabilitatea reformei si greu de judecat câta de mare este impulsul intern pentru a asigura un trend pozitiv.
Trebuie notat ca ca circumstantele dificile din 2012 nu au stirbit din determinarea multor institutii si indivizi din România de a consolida progresele. Comisia crede ca motorizarea MCV, oportunitatile oferite de fondurile europene, implicarea activa a Comisie si a multor state membre continua sa fie un suport considerabil pentru reformele din România. Urmatorul raport urmeaza sa fie publicat peste un an de zile.
În privinta ordinii constitutionale raportul noteaza urmatoarele: Curtea Constitutionala este motorul statului de drept. Atacurile la adresa CCR din 2012 nu au fost reluate si Curtea si-a consolidat rolul de arbitru. CCR va continua sa aiba un rol important în apararea principiilor cheie precum separatia puterilor în stat.
Expertii CE noteaza ca dezbaterile privind Constitutia vor reveni anul acesta, si ca este important ca CSM sa aiba posibilitatea sa participe activ cu comentarii si propuneri privind sistemul judiciar. Important este sa fie excluse schimbarile care ar creste influenta politicului asupra functiilor cheie din Justitiei sau schimbari care sa duca la slabirea sistemului judiciar. Draftul mai spune ca noua Constitutie trebuie sa respecte normele Comisiei de la Venetia.
Presiunile asupra independentei sistemului judiciar
În vara si toamna lui 2012 Comisia a primit o serie de relatari de la institutii ale sistemului judiciar privind criticile directe ale politicienilor si ale campaniilor de presa motivate politic la adresa judecatorilor, procurorilor si a membrilor familiilor lor. Numarul si forta acestor atacuri pare sa fi scazut din 2012 dar totusi continua. Astfel de atacuri includ cazuri în care institutii sau magistrati au fost criticati direct atunci când se pregateau decizii importante privind personalitati politice.
Acest fapt contrasteaza cu practica statelor membre unde respectul pentru principiul separatiei puterilor în stat si cel al independentei Justitiei limiteaza comentariile politicienilor la adresa deciziilor judecatoresti. Raportul noteaza ca un Eurobarometru arata ca increderea românilor în Justitiei este la 44% iar media europeana este de 53%.
Draftul mai precizeaza ca CSM a continuat sa apere reputatia magistratilor si ca a ”fost luata mai în serios” de politicieni si populatie. Expertii spun ca una din solutii pentru întarirea rolului CSM ar fi cresterea resurselor financiare pentru a sustine actiunile în instante ale magistratilor.
Respectarea deciziilor instantelor
Acest aspect este în legatura directa cu separatia puterilor în stat si statul de drept, respectarea sentintelor judecatoresti. Nerespectarea deciziilor judecatoresti sau cazurile în care administratia publica contesta deciziile instantelor constituie provocari la natura excutorie a sentintelor.
Aceasta problema afecteaza cele mai importante institusii ale statului. Din iulie 2012, sistemul judiciar a trebuit sa apeleze mai mult de o data la Curtea Constitutionala dupa lipsa de vointa a Parlamentului în demiterea unor alesi declarati în stare de incompatibilitate. Cel mai recent caz dateaza din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat înca nici o decizie.
Citeste articolul integral pe gandul.info
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!