Prefectul judetului Bihor a afirmat ca la Baile Felix nu se vor exploata gaze de sist
Prefectul judetului Bihor, Claudiu Pop, a declarat, joi, ca a obtinut desecretizarea acordului petrolier pentru explorare, dezvoltare si exploatare de la Baile Felix, contractul indicând ca East West Petroleum Corp, companie canadiana, nu cauta gaze de sist în perimetrul respectiv.
Prefectul judetului Bihor, Claudiu Pop, a declarat, joi, într-o conferinta de presa, ca, potrivit contractului, compania East West Petroleum, care a obtinut concesionarea perimetrului EX-3 Baile Felix în anul 2011, are dreptul sa exploreze si sa exploateze hidrocarburi conventionale, contractul fiind valabil 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru alti 15 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Asa cum am promis la sfârsitul anului trecut, am facut toate demersurile pentru desecretizarea acordului petrolier eliberat companiei East West Petroleum si ma bucur ca am reusit acest lucru”, a spus prefectul.
El a precizat ca va încerca sa obtina si desecretizarea celorlalte acorduri petroliere emise pentru alte trei perimetre din judetul Bihor în 2010, adica pentru perimetrele EX-2 Tria (tot în beneficiul companiei East West Petroleum) si EX-4 Tulca (pentru compania Clara Petroleum), precum si pentru perimetrul EX-1 Voivozi (MOL Ungaria si Expert Petroleum), fiecare având suprafete de aproximativ 1.000 kilometri patrati, ultimul acord nefiind înca aprobat de Guvern.
La conferinta de presa de la Oradea a participat si seful Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Dutu, care a precizat ca „în acest acord s-a tinut cont de protectia ariilor naturale protejate”, dar si de protectia hidrogeologica, ceea ce înseamna ca nu vor exista activitati de explorare petroliera, acolo unde, în prezent, se desfasoara deja activitati de extractie a apei geotermale, asa cum se întâmpla în zona statiunii balneare Baile Felix.
Seful ANRM a mai spus ca „denumirea nefericit aleasa” pentru perimetrul EX-3 Baile Felix nu este singulara în România, societatile petroliere alegând astfel în întreaga tara, pentru „a lega denumirea perimetrelor de cele ale unor localitati”, ceea ce a generat si stimulat temeri din partea localnicilor privind protectia mediului. El a dat exemplul Bailor Felix, dar si al perimetrelor Vama Veche, Adamclisi si Neptun.
„În perimetrul Neptun, de exemplu, nicio activitate petroliera nu se va face în localitate, ci la 180 de kilometri în largul marii”, a explicat Drutu.
Presedintele ANRM a mai spus ca, în prezent, companiile care au acorduri petroliere în România se pregatesc doar sa faca explorari, ceea ce va dura între doi si patru ani, dar acest lucru nu înseamna automat ca se vor gasi zacaminte „de orice fel”.
„Avem ca tara tot interesul sa demaram aceste lucrari (de prospectare – n.r.), pentru ca se realizeaza o scanare a perimetrelor si se obtine o arhitectura a subsolului, cu tot ce contine acesta, astfel încât vom sti pe ce stam”, a declarat Gheorghe Dutu.
El a conchis ca abia dupa încheierea prospectiunilor se va sti ce zacaminte are România, iar problemele legate de exploatare vor putea fi puse în dezbatere si autoritatile locale vor avea pozitii decisive în aprobarea exploatarilor propriu-zise.
„În faza urmatoare, când va fi vorba de aparitia unei sonde, de un foraj, va fi nevoie de avize si autorizatii. Lasati sa se faca explorarile. Sa dea Dumnezeu sa gasim resurse si vedem apoi ce facem cu ele”, a spus seful ANRM.
Invitat la conferinta de presa de la Oradea, geologul Corneliu Dinu, profesor la Facultatea de Geologie a Universitatii din Bucuresti, a declarat ca România este una dintre ultimele tari din Europa care nu a finalizat activitati de explorare a gazelor de sist, în timp ce state care „au instituit moratorii sau ale caror autoritati se declara rezervate în aceasta privinta” sunt mult avansate în prospectiuni, desi acestea se fac inclusiv prin fracturare hidraulica.
„Metoda este de altfel utilizata si în România pentru extractia de titei si gaze conventionale de 60 de ani, iar în Bihor chiar si pentru extractia de apa geotermala. Nu exista nimic special în explorarea gazelor de sist, nu exista nici diferente spectaculoase fata de exploatarea gazelor conventionale si declar cu toata raspunderea ca tehnologiile de acum sunt sigure”, a spus Dinu.
El a admis ca exista si riscul unor accidente de ordin ecologic, dar acesta tine mai mult de factorul uman, nu de tehnologii. realitatea.net
Distribuie
1 comentariu
Doresc să evidențiez unele prevederi ale Acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în Perimetrul EX3 – Băile Felix, încheiat între ANRM și East West Petroleum Corp, pe care îl găsiți pe site-ul Prefecturii Bihor: http://www.prefecturabihor.ro/
Concluziile vă aparțin dumneavoastră!
Gazele natuale sunt gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în țiței, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de țiței, precum și gazele rezultate din extracția amestecurilor de gaz condensat. – aici pot fi incluse și gazele de șist chiar dacă nu sunt specificate exact.
Art III, Paragraful 3.13: În limitele Perimetrului, Agenția poate acorda, în condițiile legii, unor persoane juridice, altele decat titularul, dreptul de explorare și/sau exploatare pentru substanțe minerale utile (un termen general unde se pot include și gazele de șist), altele decât cele prevăzute în prezentul acord.
Art V, Paragraful 5.2.4: Titularul poate, pe cheltuiala sa, cu acordul Agenției, să execute operațiuni de explorare neincluse în Programul Minimal de Explorare, cu condiția ca sumele cheltuite de către titular cu astfel de Operațiuni de explorare, precum și lucrările efectuate în acest scop să nu înlocuiască, ci să se adauge la Obligațiile titularului rezultate din prezentul acord în sensul îndeplinirii Programului Minimal de Explorare în timpul Perioadei de Explorare. (Practic compania poate explora ce dorește, câtă vreme o face pe cheltuiala sa și pe lângă explorarea inclusă în Programul Minimal de Explorare.)
Art VII, Paragraful 7.1.2.: Titularul sau operatorul desemnat are obligația de a executa fiecare Operațiune petrolieră aprobată de Agenție, fiind totuși înțeles faptul că elementele de detaliu pot necesita revizuiri datorită modificării condițiilor care influențează realizarea acestora . (Nu se specifică care sunt acele „elemente de detaliu” astfel că anumite chestiuni ce țin de operațiunile petroliere depind de decizia companiei.)
Paragraful 7.3.5: După forare și exploatarea experimentală a zăcământului, cu avizul prealabil al Agenției, titularul va face o evaluare a resurselor geologice și a rezervelor și va înainte Agenției documentația pentru confirmarea acestora, declararea Descoperirii comerciale și aprobarea Planului de dezvoltare-exploatare…(În funcție de ceea ce se găsește în subsol se va realiza exploata și dezvolta, nu se specifică limite față de gazele de șist sau față de hidrocarburile neconvenționale, deci și acestea ar putea fi cuprinse în acel plan de exploatare, dacă se găsesc în subsol).
Paragraful 7.4.1: Pe baza documentației menționate la art. 7.3.5., Agenția va confirma resursele geologice și rezervele de petrol și va aproba planul de exploatare-dezvoltare. (Practic, în funcție de ceea ce se găsește în subsol în faza de explorare, fie petrol fie resurse geologice – un termen general ce desemneaza orice resurse care se găsesc în subsol, gazoase, lichide sau solide, se va realiza planul de exploatare a acestor resurse. Printre aceste resurse geologice pot fi și gazele de șist sau hidrocarburi neconvenționale, nu există o restricție în acest sens, dacă se vor găsi în subsol.)
Articolul VIII, Paragrafele 8.1.1, 8.1.2 – Specifică drepturile companiei privind accesul, în condițiile legii, la terenurile necesare desfășurării Operațiunilor petroliere, accesul la surse de apă de suprafață și subterane.
Interesant de analizat: Paragraful 8.1.8: Compania East West Petroleum Corp are dreptul să solicite, în regim de prioritate, concesionarea exploatării unor substanțe minerale utile, altele decât petrolul, descoperite prin operațiunile sale petroliere, în cazul în care acestea pot face obiectul exploatării și al valorificării, în condițiile legii. (Compania poate cere, în mod prioritar, concesionarea exploatării a substanțelor minerale utile găsite- termen general care poate include și gazele de șist, în funcție de ceea ce se descoperă în subsol).
Paragraful 8.1.9: Compania are dreptul să solicite Agenției extinderea perimetrului, în cazul în care se dovedește continuitatea dezvoltării zăcământului în afara limitelor perimetrului acordat inițial…(Aici este clar, perimetrul poate fi extins dacă se consideră cu potențial de dezvoltare al zăcământului – adică, dacă se mai găsesc zăcăminte în afara perimetrului. Este, cred eu, un drept riscant pentru comunitățile unde se găsește perimetrul de exploatare și pentru cele care se găsesc lângă perimetru).
Articolul XI – descrie plata redevențelor pentru gazele naturale. Aceste gaze naturale pot include și gazele de șist. Redevențele ce revin statului din exploatarea „gazelor naturale” sunt între 3,5% și 13%.
La finalul Acordului se găsește Programul minim de lucrări pentru perimetrul EX 3 – Băile Felix. Acest acord cuprinde operațiunile minime care se vor desfășura de către companie, inclusiv săparea sondelor de la 1000 m adâncime la 3200 m. Știm că gazele de șist se exploatează la o adâncime mai mare decât gazele convenționale, în general de la 2000 m. Totuși, compania are dreptul de a realiza și alte operațiuni de exploatare, neincluse în programul minim din Acord.
Să nu uităm că acest acord face referire doar la perimetrul Ex 3 – Băile Felix, despre perimetrele Tulca, Tria și Voivozi nu știm prea multe vizavi de ce se va explora-exploata.
Pentru mai multe informații:
http://www.ecotoporadea.ro/stiri/93-ce-sunt-gazele-de-sist
http://www.ecotoporadea.ro/images/pdf/metoda-fracturarii-hidraulice-o-metoda-pe-care-nu-as-oferi-o-nici-la-nazisti.pdf
http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201107/20110715ATT24183/20110715ATT24183EN.pdf
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-%2F%2FEP%2F%2FNONSGML+REPORT+A7-2012-0283+0+DOC+PDF+V0%2F%2FRO
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-%2F%2FEP%2F%2FTEXT+REPORT+A7-2012-0283+0+DOC+XML+V0%2F%2FRO