Curtea Constitutionala a decis: Modificarile Codului Penal sunt neconstitutionale
Curtea Constitutionala a României a decis miercuri ca modificarile aduse Codului Penal sunt neconstitutionale.
„Cu unanimitate de voturi decide: admite obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I punctul 5 si art. II punctul 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative si ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 indice 1 din Codul Penal si constata ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale în raport de criticile formulate”, se arata în minuta CCR.
Decizia CCR este definitiva si general obligatorie si se comunica presedintelui României.
Camera Deputatilor a aprobat pe 10 decembrie anul trecut, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotriva si 6 abtineri, un proiect de modificare a Codului penal, respins de Senat în octombrie 2012.
PDL a formulat doua sesizari la CCR privind articolele din Codul penal referitoare la conflictul de interese, definitia functionarului public si prejudiciul cauzat prin comiterea de infractiuni.
„Prima sesizare se refera la perfidul articol 253/1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD si PNL s-au sustras conflictului de interese. A doua sesizare face referire la modificarile operate articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii USL s-au scos din sfera de definitie a functionarilor publici”, a anuntat în 12 decembrie 2013 presedintele PDL, Vasile Blaga.
Tot la aceasi data, ÎCCJ a decis sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la modificarile aduse Codului penal, apreciind ca se încalca mai multe dispozitii ale Legii Fundamentale, respectiv „egalitatea în drepturi”, „cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”.
Înalta Curte atragea atentia ca România a semnat Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, si Conventia Natiunilor Unite împotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, prin care statul român si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia activa si coruptia pasiva a membrilor adunarilor publice nationale.
Conducerea ÎCCJ a convocat Sectiile unite ale acestei instante, din totalul de 111 judecatori în functie fiind prezenti 92.
„În urma discutiilor ce au avut loc, deliberând, Sectiile unite au hotarât sa fie sesizata Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 5 si art. II. pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si a dispozitiilor articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012), în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutia României, precum si cu prevederile art. 11 alin. (1) si (2) din legea fundamentala”, se arata într-un comunicat postat la acea data pe site-ul ÎCCJ.
Astfel, dispozitiile criticate excepteaza de la dispozitiile art. 147 din Codul penal, care definesc notiunile de „functionar public” si „functionar”, precum si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal, care definesc notiunea de „functionar public”, o serie de categorii de persoane – „Presedintele României, deputatii si senatorii, precum si persoanele care îsi desfasoara activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat”.
Instanta suprema arata ca celelalte dispozitiile restrâng sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savârsesc fapta în exercitarea atributiilor de serviciu, excluzând incidenta normei de incriminare în cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica încheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute în art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.
Potrivit ÎCCJ, Curtea Constitutionala a constatat în jurisprudenta sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, ca „violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci când se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie între scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite”.
„Judecatorii considera ca diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile aduse Codului penal nu are o justificare obiectiva si rezonabila, în conditiile în care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile”, puncteaza ÎCCJ.
Instanta suprema atragea atentia ca, având în vedere sfera atributiilor ce intra în competenta functiilor alese sau numite, care nu implica încheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute în art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului, dar care, prin excelenta, au conotatii de putere publica, este justificata vocatia acestora la calitatea de subiect activ pentru infractiunea de conflict de interese.
„Din continutul dispozitiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta în art. 253(1) din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate si pedepsite pentru savârsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept”, se mai arata în comunicatul ÎCCJ.(AS – autor: Madalina Cochinescu, editor: Claudia Stanescu), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!