Tribunalul Cluj a obligat muncipalitatea din Cluj-Napoca sa despagubeasca 200 de romi cu 400.000 de euro
O decizie a magistratilor de la Tribunalul Cluj obliga muncipalitatea din Cluj-Napoca sa despagubeasca 200 de romi, individual, cu suma de 2.000 de euro, pentru faptul ca i-au relocat în urma cu trei ani din locuintele în care traiau.
Procesul a fost intentat de organizatia European Roma Rights, care i-a reprezentat pe cei 200 de romi în demersul facut în instanta.
Potrivit unui comunicat de presa transmis marti AGERPRES, instanta Tribunalului Cluj constata nelegalitatea Dispozitiei 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. La acel moment, în decembrie 2010, primar al municipiului Cluj-Napoca era Sorin Apostu.
De asemenea, decizia Curtii de Apel obliga pârâtii ca pe lânga plata celor 2.000 de euro de persoana, ceea ce ar însemna un total de 400.000 de euro, sa puna la dispozitia reclamantilor locuinte care sa respecte conditiile minimale stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996.
Decizia tribunalului Cluj a fost data în 30 decembrie 2013, cu drept de recurs în termen de 5 zile.
Potrivit reprezentantilor Primariei Cluj-Napoca, decizia va fi atacata cu recurs dupa ce vor primi motivarea instantei.
În decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuintele în care stateau pe strada Coastei din Cluj-Napoca.
Potrivit reprezentantilor Primariei Cluj-Napoca, la începutul anilor 2000, pe strada Coastei locuiau 18 familii în patru imobile, cu chirie, însa raporturile contractuale cu municipalitatea au încetat în anul 2004. Tot atunci, reprezentantii primariei au constatat ca imobilele sunt foarte degradate si ulterior au si fost declarate de comisia de specialitate ca fiind improprii pentru locuire. În anii ulteriori însa, în jurul celor 18 familii s-au mai mutat si altele, iar în jurul celor patru imobile au fost încropite spatii în care au ajuns sa locuiasca câteva sute de romi. Amenajarile improvizate nu dispuneau de apa curent, sistem de evacuare a apelor uzate sau grupuri sanitare si nici de alimentare u gaze.
‘Dupa cautari si evaluari îndelungate, motivate de lipsa unui teren în proprietatea publica care sa permita dezvoltarea unui proiect în regim social, dar si de cresterea exorbitanta a preturilor pe piata imobiliara clujeana, în perioada 2005-2009, în cele din urma s-a gasit o solutie’, se spune într-un document transmis AGERPRES de Biroul de Presa al Primariei Cluj-Napoca.
Solutia a constat într-o hotarâre luata Consiliului local în urma careia cei 300 de romi au fost mutati în Pata Rât, care este o zona de la marginea orasului în care traiesc mai multe colonii de romi. Municipalitatea a construit acolo 40 de locuinte în 10 spatii modulare, pentru cei 300 de romi.
Acestia au protestat la acel moment pe de o parte pentru ca au fost mutati în miezul iernii, într-o perioada cu temperaturi foarte joase, dar si pentru ca locuintele erau dupa parerea lor improprii, nu aveau caldura, aveau o baie la mai multe familii si traiau ‘la înghesuiala’.
Romii au protestat la acel moment si în strada, cerând conditii mai decente de trai.
Ulterior, spatiul pe care se aflau cele patru imobile de pe strada Coastei a fost concesionat catre Mitropolia Clujului, Albei si Maramuresului, care a construit acolo un campus pentru Institutul Teologic, inaugurat chiar în urma cu o luna. realitatea.net
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!