Cum se va schimba din 1 ianuarie 2014, piata muncii in UE?
Aderarea la Uniunea Europeana a venit cu unele restrictii. Astfel, mai multe tari au cerut si au primit „perioade de tranzitie” în care au impus restrictii pe piata muncii pentru cetatenii români si bulgari. Restrictiile pentru primul val al aderarii la UE (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia si Ungaria) au expirat în 2011. Cele pentru România si Bulgaria expira mâine, la 1 ianuarie. Prilej de agitatie în Europa, dar mai ales în Marea Britanie si Germania.
Este justificata temerea britanicilor ca vor fi inundati de un nou val de imigranti români si bulgari dupa 1 ianuarie? Cel mai onest raspuns este ca nimeni nu stie. Unele tari precum Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Suedia si Ungaria au ridicat toate restrictiile.
Ele constau în obtinerea unor permise de munca în tara respectiva, de care faceau rost, de regula, angajatorii. Pâna la 1 ianuarie, noua tari din Europa au mentinut aceasta obligatie. Acestea sunt Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania (numai pentru români) Franta, Malta si, desigur, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. De la 1 ianuarie, restrictiile vor fi ridicate si nici un fel de permis nu va mai fi necesar. Norvegia si Elvetia, nefiind membre UE, dar membre în spatiul Schengen de libera circulatie, au ales cai diferite. În vreme ce Norvegia deschide piata muncii pentru români si bulgari, elvetienii au anuntat în urma cu câteva zile ca le vor mentine. Elvetia este o tara unde se platesc salarii ridicol de mari si acum câtiva ani, când am vizitat-o, elvetienii se plângeau de imigrantii germani care veneau din Bavaria ca sa câstige 5.000 de franci în loc de 3.000 de euro. Deci Elvetia este putin off-limits, cu toate ca nici Norvegia nu este deloc ieftina.
De ce nu sunt românii doriti în Marea Britanie?
Pe scurt, raspunsul sta în primul val de extindere, cel din 2004, si liberalizarea pietei muncii în 2011. Un recensamânt realizat acum peste doi ani a scos la iveala faptul ca nu mai putin de 500.000 de polonezi s-au stabilit permanent în Marea Britanie din 2004 pâna în 2011. Celebrul „instalator polonez” nu a ales Franta, tara care l-a inventat si care a respins Constitutia Europeana din cauza lui, ci Marea Britanie, tara cu o piata a muncii mult mai dinamica si cu salarii si beneficii sociale mai mari. Potrivit unui sondaj recent, pâna la 50.000 de români ar urma sa profite de ridicarea restrictiilor pe piata muncii si sa se stabileasca în Marea Britanie, dar precedentul polonez a creat deja o isterie în masa privind un nou val de imigranti est-europeni. A doua tara preferata de imigrantii români este Germania si de aceea politicienii din aceasta tara au ridicat, la rândul lor, obiectii.
Principala preocupare priveste asa-numitul „turism social”, practica de a te înregistra ca beneficiar al ajutoarelor sociale de stat în tari în care aceste ajutoare sunt foarte generoase, precum Germania, Marea Britanie sau Norvegia, unde ele depasesc cu mult veniturile medii din România. Nu este de mirare, asadar, ca Marea Britanie si Germania au fost identificate în sondaje de emigrantii români drept principalele destinatii. Exista multe povesti revoltatoare, aparute în tabloide, despre imigranti din România – de obicei romi – care profita de sistemele sociale din tarile europene. Dar numarul acestor profitori este relativ mic.
Exista 26 de milioane de someri în prezent în Europa, un numar în masura sa nelinisteasca, dar, de exemplu, în Olanda (tara cu peste 16 milioane de locuitori), din 600.000 de straini, numai 20.000 au solicitat drepturi sociale. Douazeci de mii este mult, dar nu este catastrofal, dupa cum a remarcat si vicepresedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, care a atras atentia tarilor înclinate sa mentina restrictiile pentru circulatia fortei de munca – Marea Britanie, Germania, Franta – ca nici nu trebuie sa se gândeasca la asa ceva. Viviane Reding vine din Luxemburg, tara care are, de asemenea, salarii si drepturi sociale mari, dar fiind vorba de un stat mic este putin probabil sa fie lovit de un val de emigranti din România si Bulgaria.
Reding a subliniat însa pericolul populismului. În Marea Britanie acesta este reprezentat de Partidul Independentei Regatului Unit sau UKIP, condus de Nigel Farage, care militeaza deschis pentru introducerea de restrictii legale pentru români si bulgari desi acest lucru este interzis de legile europene, dar se arata deschis pentru primirea de imigranti sirieni refugiati politic. UKIP nu are membri în Parlamentul britanic. Cu toate ca se apropie periculos de 20% din optiunile electoratului, dar din cauza sistemului uninominal first past the post în care trebuie sa controlezi un colegiu (constituency) ca sa intri în parlament nu a reusit sa obtina nici un loc în cel mai vechi forum democratic.
Citeste mai departe pe romanialibera.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!