CSM sustine ca, prin scoaterea presedintelui si a parlamentarilor din categoria functionarilor publici se ajunge la exonerare
CSM sustine ca, prin scoaterea presedintelui si a parlamentarilor din categoria functionarilor publici, printr-un proiect de lege adoptat marti, „se ajunge practic la exonerarea de raspundere penala a persoanelor vizate de acesta”, precizând ca nu a primit spre avizare actul normativ.
Într-un comunicat remis marti seara, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizeaza ca a analizat, în sedinta de plen de marti, propunerile legislative amendate de catre Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, care aduc modificari importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) si noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).
CSM subliniaza, din capul locului, ca desi, conform prevederilor legale, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti”, proiectele de acte normative în cauza au fost dezbatute de catre Comisia juridica a Camerei Deputatilor în lipsa reprezentantilor Consiliul Superior al Magistraturii si nu au fost transmise spre avizare acestuia.
În acelasi comunicat, CSM analizeaza, punctual, toate propunerile legislative mentionate, respectiv redefinirea infractiunii prevazuta de art. 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, introducerea unor dispozitii referitoare la aplicarea legii de dezincriminare, modificari aduse prevederilor referitoare la prescriptia raspunderii penale, în sensul reducerii duratei acesteia, exceptarea unor categorii de persoane de la aplicarea dispozitiilor referitoare la functionarul public din Codul penal în vigoare si din noul Cod penal, precum amnistia si gratierea.
Astfel, referitor la amendamentul privind definirea notiunii de functionar public, prin care sunt exceptati din aceasta categorie presedintele României, deputatii si senatorii, precum si persoanele care îsi desfasoara activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, CSM considera ca acesta nu este justificat, pentru ca „în acest fel ar fi afectata protectia penala acordata unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a caror excludere din sfera acestor notiuni se urmareste”.
„Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de raspundere penala a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infractiunile la care subiectul activ este un functionar public sau functionar, în sensul art. 147 alin. (1) si (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil în conditiile importantei deosebite a activitatilor desfasurate de aceste persoane”, sustine CSM.
În privinta amendamentului legat de conflictul de interese incriminat în articolul 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea acestuia „se urmareste restrângerea sferei subiectului activ al infractiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercita atributii de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre cele prevazute la art. 145, sustine CSM.
„Practic, sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infractiuni toate persoanele la care se refera art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au încheiat un contract de munca si nu au semnat o fisa a postului. Nu poate fi acceptata nici modificarea propusa pentru alin. (2) al art. 253 indice 1 din Codul penal, întrucât nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activitatile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, si nici cele referitoare la încheierea unui act sau a luarii unei hotarâri care sa priveasca creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara, profesionala, daca acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 253 indice 1”, arata CSM.
Consiliul sustine ca practic, prin acest amendament, „se ajunge la golirea de continut a reglementarii infractiunii de conflict de interese, întrucât cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizeaza pe calea emiterii unor acte administrative”.
CSM critica si amendamentul adoptat de Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor prin care se propune modificarea articolului 124 din actualul Cod penal si completarea articolului 156 din noul Cod cu alte doua alineate, care, în esenta, reduc termenul de prescriptie speciala.
„Se constata ca aceasta propunere de modificare reprezinta chiar forma art. 124 Cod penal, anterioara modificarii prin Legea nr. 63/2012, care însa nu s-ar justifica din perspectiva duratei acestui termen si a consecintelor ce se pot produce – înlaturarea raspunderii penale”, considera CSM.
În privinta propunerii legislative ce vizeaza amnistierea, atât antecondamnatorie cât si postcondamnatorie, a infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de pâna la 7 ani inclusiv sau amenda, CSM spune ca aceasta nu are la baza o analiza a importantei valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective.
„Astfel, cel putin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instantelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite în urma aplicarii criteriilor generale si speciale de individualizare, aceasta limita este prea mare”, considera CSM.
În ceea ce priveste limita maxima a pedepsei aplicate pentru a putea fi acordata gratierea, propunerea legislativa stabileste ca se gratiaza în întregime pedepsele cu închisoarea de pâna la 6 ani inclusive, pedepsele complementare ale acestora, precum si pedepsele cu amenda, aplicate de instanta de judecata. Din aceasta perspectiva, sustine CSM, trebuie avuta în vedere evitarea situatiilor în care legea de gratiere se aplica persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale savârsite, prezinta un pericol social deosebit.
Referitor la criteriul referitor la natura infractiunilor care determina exceptarea de la aplicarea beneficiului gratierii, CSM spune ca a constatat ca o serie de infractiuni care au fost exceptate de la aplicarea actului de clementa, în ultima lege de gratiere (Legea nr. 543/2002), nu sunt mentionate în proiectul de lege (spre exemplu: infractiunile de abuz în serviciu în forma calificata, prevazuta în art. 2481; luarea de mita, prevazuta în art. 254; darea de mita, prevazuta în art. 255; primirea de foloase necuvenite, prevazuta în art. 256; traficul de influenta, prevazut în art. 257; infractiunile prevazute de Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, infractiunea de spalare a banilor, infractiunile prevazute de Legea privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si a infractiunilor de coruptie din legea speciala).
În acest context, plenul CSM a hotarât marti, cu majoritate de voturi, transmiterea catre Parlament a unui punct de vedere institutional ce argumenteaza lipsa de fundamentare si oportunitate a propunerilor legislative recent formulate sau promovate de Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor.
Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de lege prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta în Codul Penal.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere în plen. Valentin Anghel, Catalin Lupasteanu, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!