Judecatorul CCR, Valer Dorneanu, considera ca nu e necesara adoptarea unei legi pentru interpretarea dispozitiilor privind pierderea functiei in cazul incompatibilitatii
Judecatorul CCR 
sustine, în opinia concurenta privind decizia în cazul senatorului Akos Daniel Mora, ca nu este necesara declansarea, în Parlament, a procedurii legislative în scopul adoptarii unei legi prin care sa se interpreteze dispozitiile privind pierderea functiei publice în cazul incompatibilitatii.
CCR a publicat, luni, decizia din 13 noiembrie prin care a constatat existenta unui conflict între autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Înalta Curte de Casatie si Justitie, si autoritatea legiuitoare, reprezentata de Senat, prin omisiunea acestuia din urma de a finaliza procedura parlamentara cu privire la sesizarea Agentiei Nationale de Integritate. Curtea a stabilit ca Senatul urmeaza sa decida cu privire la încetarea sau nu a calitatii de senator a lui Akos Daniel Mora, dupa interpretarea legala a
dispozitiilor art. 25 alin.(2) din Legea 176/2010.
Valer Dorneanu sustine ca este de acord cu solutia pronuntata de Curte si ca este justificata argumentatia doar cu privire la existenta conflictului conflict juridic de natura constitutionala.
„Raportul respectiv, redactat sub forma unui punct de vedere, nu a fost supus votului Plenului Senatului, Comisia juridica fiind cea care a stabilit, în afara atributiilor sale regulamentare (actio ultra vires), ca nu este de competenta Senatului a se pronunta cu privire la aplicarea unor sanctiuni ori interdictii pentru încalcarea obligatiilor legale referitoare la starea de incompatibilitate care nu se refera la mandatul de senator. Contrar, însa, celor retinute prin decizia din 13 noiembrie, apreciez ca nu este necesara declansarea, în Parlamentul României, a procedurii legislative în scopul adoptarii unei legi prin care sa se interpreteze dispozitiile art.25 alin.(2) din Legea nr.176/2010”, se arata în document.
Judecatorul considera ca dispozitiile legale mentionate sunt suficient de clare sub aspectul continutului si al intentiei legiuitorului, astfel ca nu necesita o interpretare legala.
El arata ca specificul acestor dispozitii rezida în reglementarea sanctiunii constând în decaderea din dreptul persoanei eliberate sau destituite din functie ca urmare a savârsirii abaterii disciplinare de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor Legii 176/2010, o perioada de trei ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a încetarii de drept a mandatului.
„Aceasta interdictie de trei ani priveste orice functie sau demnitate dintre cele prevazute de Legea 176/2010, cu exceptia celor electorale. Pentru situatia în care functia în exercitarea careia persoana în cauza a declansat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese are caracter eligibil, legiuitorul precizeaza, în teza a doua a alin.(2), ca respectiva persoana nu mai poate ocupa aceeasi functie, prin aceasta întelegându-se functia concreta, si nu tipul sau categoria ei. Aceasta interpretare are la baza sensul literal si gramatical al notiunilor folosite de legiuitor la redactarea textului în discutie, coroborarea acestuia cu alte norme juridice incidente în materie, precum si intentia legiuitorului, care trebuie sa respecte, totodata, cadrul constitutional referitor la dreptul de a alege si de a fi ales – art.36 si art.37 din Legea fundamentala”, subliniaza Valer Dorneanu.
El apreciaza ca, daca legiuitorul ar fi dorit o extindere a efectelor sanctiunii, ar fi utilizat termeni, sintagme generice
de tipul ‘orice alta functie publica’, ‘o functie sau demnitate publica similar’ etc., notiuni consacrate de altfel în astfel de situatii si utilizate si în legea invocata.
„Ratiunea pentru care legiuitorul a exclus functiile electorale din sfera celor care, desi sunt cuprinse în obiectul de reglementare a Legii 176/2010, nu pot fi supuse aceluiasi regim juridic sub aspectul interdictiei ocuparii, pe o perioada de trei ani, de catre aceeasi persoana asupra careia s-a constatat existenta starii de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, consta în faptul ca de esenta functiei sau demnitatii electorale/eligibile este mandatul persoanei care a candidat la alegeri locale, parlamentare etc, mandat obtinut ca urmare a exercitarii dreptului de vot al cetatenilor si a întrunirii majoritatii cerute de lege,
dupa caz”, mai spune acesta.
Dorneanu sustine ca interdictia de a mai exercita, timp de trei ani, o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor electorale, este o sanctiune cu natura aparte si care intervine suplimentar, alaturi de sanctiunea disciplinara a destituirii sau eliberarii din functie.
„Fiind angajata în cadrul raspunderii disciplinare, aceasta sanctiune trebuie sa aiba legatura cu circumstantele în care a fost savârsita fapta ce a declansat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese si tocmai de aceea vizeaza aceeasi
functie, si nu o alta, atunci când este vorba de functii sau demnitati eligibile. De altfel, este de esenta oricarei forme a raspunderii juridice ca sanctiunea aplicata sa fie legata de fapta concreta savârsita”, mentioneaza judecatorul.
În opinia lui, aceasta pare a fi singura solutie acceptabila în situatia în care fapta sau conduita ilicita a fost savârsita în exercitarea unei functii eligibile: interdictia ca, timp de trei ani, aceeasi persoana sa nu mai poata candida si, implicit, ocupa aceeasi functie, însa aceasta sanctiune nu se poate extinde asupra tuturor functiilor sau demnitatilor electorale fara a depasi limitele exercitarii dreptului de a fi ales prevazute de art.37 din Constitutie.(AS – autor: Madalina Cochinescu, editor: Florin Marin), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!