Recalificarea profesionala a somerilor de la Nokia cu ajutorul banilor europeni, a ajuns un model pentru Uniunea Europeana
Desi pare incredibil, modul în care mai multi someri din România s-au recalificat profesional, cu ajutorul banilor europeni, a ajuns un model pentru Uniunea Europeana. Ca surpriza sa fie si mai mare, trebuie sa spunem ca cea care a reusit aceasta performanta este o institutie a statului.
La finalul anului 2011, Clujul se confrunta cu un adevarat soc economic si social. Compania finlandeza Nokia anunta închiderea fabricii de telefoane mobile pe care o detinea în comuna Jucu si a diviziei de cercetare-dezvoltare în domeniul software din Cluj-Napoca. În anul 2012, perspectivele pareau sumbre. Pe fondul crizei economice globale, rata somajului crestea rapid, iar închiderea subsidiarei din România a Nokia aducea o scadere a productiei industriale în judetul Cluj cu 30 la suta. Tot în 2012, o alta mare companie, Mechel, din Câmpia Turzii, anunta concedieri masive si oprirea productiei la combinatul siderurgic din judetul Cluj. Ca urmare a acestui nou soc, productia industriala a judetului mai reprezenta în 2012 doar jumatate din cea obtinuta în 2011.
La finalul anului 2013, lucrurile sunt radical diferite. Directorul Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca din Cluj, Daniel Don, a reusit sa gaseasca solutia la cele doua probleme sociale de la Jucu si de la Câmpia Turzii, cu ajutorul fondurilor europene.
El a propus doua proiecte inovatoare, ambele finantate direct de catre Comisia Europeana, prin intermediului Fondului European de Ajustare la Efectele Globalizarii. Iar consecintele acestor proiecte sunt spectaculoase. Toti informaticienii care lucrau la divizia de cercetare-dezvoltare a Nokia si-au gasit de lucru. Ironia sortii, unii dintre ei lucreaza acum pentru alte firme chiar în birourile care erau folosite pâna acum de Nokia.
Iar dintre angajatii de la fabrica de telefoane mobile din Jucu, 83 la suta si-au gasit deja de lucru. Daniel Don spera ca, pâna la finalul anului, procentul celor care au reintrat pe piata muncii sa ajunga la 85 la suta.
În afara celor care lucreaza pentru companiile care au venit pe platforma industriala din Jucu, precum DeLonghi, care a preluat fosta fabrica Nokia, precum si peste 300 dintre fostii angajati ai companiei finlandeze, ori Bosch, care a preluat alte sute de fosti angajati Nokia, exista si 61 de oameni care au cerut si au primit fonduri europene pentru a-si lansa propriile afaceri. În Câmpia Turzii, în schimb, în lipsa unor investitori de calibrul Bosch ori DeLonghi, Daniel Don a gasit o alta solutie: crearea unui combinat social, în care fostii angajati ai Mechel sa fie deopotriva angajati si actionari. Ei au intrat deja într-un program intensiv de pregatire, iarde luna viitoare vor produce clapari pentru schi, în parteneriat cu o companie din Oradea.
Deja, Combinatul Social din Câmpia Turzii a devenit cel mai mare angajator privat din oras. Niciodata de la caderea comunismului nimeni nu a mai creat dintr-o data 250 de noi locuri de munca. Iar numarul locurilor de munca va creste la 800 în perioada imediat urmatoare.
Cum se explica aceste succese?
Având în vedere ca multe alte programe de reconversie profesionala din România au esuat, am încercat sa aflam de la specialisti de ce în cazurile Jucu si Câmpia Turzii lucrurile au mers atât de bine. Analistul economic Alexandru Toma sustine ca ”este vorba în primul rând de principiul care spune ca omul sfinteste locul. Domnul Don s-a implicat foarte mult în concretizarea acestor proiecte. Apoi, este vorba de caracterul lor inovator, care a surprins placut Comisia Europeana. În al treilea rând, este vorba de orientarea spre angajare. Multe proiecte europene din acest domeniu au constat doar în a organiza doua – trei cursuri, conferinte. Eventual, au fost organizate si vizite în strainatate, apoi oamenii au primit niste diplome care nu le folosesc foarte mult. Pe când la Cluj oamenii s-au orientat de la bun început catre piata muncii. Banii europeni nu au fost folositi pentru a pregati coafeze ori operator calculator, ci pentru meserii practice, precum montator subansamble, exact calificarile cerute de Bosch ori De Longhi”.
De altfel, proiectul dedicat somerilor de la fabrica Nokia a devenit recent un exemplu de buna practica la nivel european. Potrivit Comisiei Europene, acest proiect a avut cel mai mare succes dintre cele finantate vreodata din Fondul European pentru Ajustare la Efectele Globalizarii.
”Pâna la cazul nostru, cel mai de succes proiect finantat de acest fond a presupus reangajarea a 78 la suta dintre cei concediati. Noi am reusit 83 la suta”, a spus Daniel Don. În paralel cu cursurile de recalificare profesionala pentru cei care au dorit sa se angajeze în noile fabrici din Jucu, fostii angajati ai Nokia care au preferat sa îsi deschida afaceri proprii au fost pregatiti special si au absolvit inclusiv cursuri în domeniul antreprenoriatului.
”Ei au primit afaceri la cheie. Le-am întocmit planuri de afaceri, le-am confectionat carti de vizita, bannere, flyere ca sa se poata prezenta bine la diferite târguri”, a spus Daniel Don. Unii dintre ei au initiat pensiuni, ateliere de produs mobila sau de produs piatra naturala.
Citeste mai departe pe romanialibera.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!