Presedintele APMGR, Dragos Damian, considera ca Institutul Cantacuzino poate deveni un centru de productie regional
Reluarea productiei de vaccin antrigripal la Institutul Cantacuzino este un pas important pentru România, însa autoritatile trebuie sa priveasca mai departe, întrucât tara noastra are posibilitatea sa devina un centru de productie regional.
Pentru acest lucru este necesara modernizarea liniei de productie, iar autoritatile ar trebui sa vada potentialul existent. „Redeschiderea Institutului Cantacuzino reduce semnificativ cosurile din Sanatate. Diferenta de pret pentru un plan de vaccinare, în conditiile în care vaccinul este importat sau produs în tara, este de peste 50%. Daca importam ne costa 25-35 milioane lei, iar vaccinarea categoriilor vulnerabile cu vaccin românesc ajunge la sub 10 milioane de euro”, a explicat, pentru Curierul National, Dragos Damian, presedinte al Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Conform lui, însa, autoritatile nu trebuie sa se opreasca aici. „Institutul are potentialul de a deveni un jucator regional în programele de sanatate publica. Exista cerere de export catre toate tarile din Europa de Est, în special Ucraina si Rusia, precum si statele din Orientul Apropiat si Mijlociu”, ne-a spus Dragos Damian, continuând ca cu aceste tari România are deja relatii comerciale în domeniul farmaceutic.
Astfel, reluarea productiei pe celelalte fluxuri tehnologice din institut, executarea planului de corectie si preventie a neconformitatilor semnalate de inspectiile ANMDM, modernizarea continua a sistemelor de conditionare si gasirea unor parteneri puternici pentru solutii de export în regiune trebuie sa fie prioritati pentru autoritati.
Acesta ne-a mai spus ca pâna acum tara noastra nu a mai exportat vaccinuri, însa trebuie sa se aiba în vedere acest lucru prin realizarea de parteneriate atât cu Organizatia Mondiala a Sanatatii, cu alte tari care nu detin facilitati de productie, precum si cu companii private care sunt interesate sa vânda vaccin produs la Cantacuzino.
„Organizatia Mondiala a Sanatatii vrea sa înfiinteze centre regionale de fabricatie la nivel mondial pentru a avea rezerve atunci când exista riscul unei epidemii si pentru zonele în care nu exista productie”, a precizat presedintele APMGR.
Pentru ca România sa poata deveni un exportator important este totusi nevoie de modernizarea liniei de fabricatie. „Ar fi mai operativ sa se produca seringi preumplute în locul fiolelor. Reluarea productiei de vaccin antigripal este doar un prim pas necesar. Este de dorit sa se reia si productia altor vaccinuri si produse biologice, sa se modernizeze formele de conditionare si sa se caute parteneri pentru export”, a mai spus Dragos Damian.
Potrivit unui comunicat de presa transmis de APMGR, închiderea liniilor de fabricatie în 2010 si 2011 a vulnerabilizat nepermis sanatatea publica din România si a redus competitivitatea industriei locale.
„România trebuia sa cultive proiecte de atragere de investitii în industria de resort, pentru a deveni pe cât posibil independenta de importuri si pentru a asigura accesul populatiei la o gama diversa de preparate farmaceutice”, a explicat presedintele asociatiei.
Este nevoie de o industrie farma competitiva
APMGR, forul care reprezinta interesele celor mai importanti 18 producatori de medicamente generice din lume si din România, dintre care 10 au si capacitati de productie industriala în tara, saluta reluarea productiei de vaccin antigripal în România la Institutul Cantacuzino, dupa o pauza de 2 ani, care a însemnat o vulnerabilizare a sanatatii publice din România si o crestere inutila a costurilor de preventie.
Astfel, Institutul Cantacuzino, unul dintre cei 7 producatori europeni de vaccinuri si produse biologice, are o noua sansa sa devina un jucator national si regional în programele de sanatate publica.
Asociatia precizeaza ca spera ca Guvernul României a înteles necesitatea cultivarii unei industrii locale farmaceutice performante, având în vedere costurile semnificative care au fost necesare repornirii productiei la Institutul Cantacuzino. „Existenta unei industrii farmaceutice locale competitive, promovate prin crearea unui mediu care sa permita companiilor deja prezente sa se extinda sau care sa atraga alti investitori de resort, va face ca România sa fie mai putin vulnerabila la fenomene care pot afecta sanatatea publica, iar populatia sa aiba un acces mai larg la preparate medicamentoase la preturi accesibile”, a explicat Dragos Damian.
În 2014, vom avea numai vaccin antigripal românesc
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat, vinerea trecuta, ca în jurul datei de 20 decembrie cele 400.000 de doze de vaccin antigripal produs de Institutul Cantacuzino vor putea intra pe piata. Acesta a precizat ca în 2014 România va avea vaccin antigripal numai de la Cantacuzino, acesta având o sansa imensa sa devina un institut regional.
Institutul Cantacuzino, care se numara printre cei mai apreciati producatori de imunologice din lume, si-a început declinul în februarie 2010, dupa ce Agentia Nationala a Medicamentului i-a retras autorizatia de punere pe piata a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricatie. În aceste conditii, unele programe nationale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autoritatile au fost obligate sa importe vaccinuri.
„Asteptam ca primul-ministru, domnul Victor Ponta, si ministrul Sanatatii, domnul Eugen Nicolaescu, sa viziteze si alte centre industriale farmaceutice dintre cele cu capital privat din Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta, Tg. Mures, Cluj, Sibiu sau Baia-Mare pentru a se edifica pe deplin asupra progreselor facute în acest domeniu de România cu specialisti români si pentru a da un semnal de încurajare de noi investitii în acest segment economic”, a încheiat Dragos Damian, presedinte APMGR.
„Un model” de ineficienta
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a semnat în luna octombrie ordinul de numire în functia de director general interimar al Institutului Cantacuzino, a dr. Draghici Aurelia Gratiela, dupa ce fostul sef al institutului, Radu Iordachel, fusese demis în luna iulie din cauza unui management defectuos.
Demiterea a venit dupa ce Corpul de Control al ministrului Sanatatii a constatat mai multe nereguli la institut.
La data de 30 iunie, anul curent, institutul înregistra pierderi de aproximativ 6,405 milioane lei. Veniturile se ridicau la 7,785 milioane lei, iar cheltuielile cu personalul institutului reprezinta un procent de 91,42% din totalul veniturilor. Andreea Stoica, curierulnational.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!