Raport Transparency International: Romania, intre singurele patru tari din UE care au baze legale avansate de protectie pentru informatori
România se numara printre singurele patru tari din UE-27 – alaturi de Luxemburg, Slovenia si Regatul Unit – care au ‘baze legale de protectie pentru informatori care sunt considerate a fi avansate’, arata organizatia neguvernamentala Transparency International într-un raport pe aceasta tema.
În 2004, scrie Amnesty International în analiza din raport dedicata profilului tarii noastre, România devine prima tara din Europa continentala care adopta o lege dedicata protejarii informatorilor. Desi Legea privind protectia informatorului îi protejeaza doar pe angajatii guvernamentali, ea este una dintre cele mai profunde astfel de legi din Uniunea Europeana, conform textului raportului, publicat pe site-ul organizatiei.
Celelalte tari analizate sunt împartite în doua grupuri: cele care acorda protectie denuntatorilor, dar insuficienta (16 tari), si cele unde ar fi mai bine sa te gândesti de doua ori înainte sa dezvalui informatii sensibile (sapte tari). În mod curios, Finlanda, în general considerata ca fiind o democratie extrem de deschisa, este inclusa printre cele din urma, observa publicatia electronica Presseurop.
Conform raportului, intitulat ‘Denuntarea în Europa. Protectiile juridice pentru denuntatori în UE’, denuntatorii sunt esentiali pentru democratie. Lor ar trebui, prin urmare, sa li se garanteze protectie, nu în ultimul rând de catre guvern. Cu toate acestea, majoritatea tarilor europene nu îi protejeaza pe cei precum fostul colaborator al NSA Edward Snowden, dispusi sa dezvaluie coruptie sau practici ilegale.
”De ce toate tarile UE – si toate tarile din lume – au nevoie de legi pentru a-i proteja pe denuntatori de represalii si de a le oferi cai sigure pentru a raporta faptele rele? – întreaba Transparency International.
Ei bine, pur si simplu pentru ca în majoritatea tarilor, dupa ce au expus informatii sensibile, multi dintre denuntatori sunt supusi unor reactii violente, care aproape sigur se întorc împotriva lor, din partea supervizorilor lor, a colegilor sau prietenilor. Ei cauta modalitati de a-si pastra slujba, cariera, reputatia – si în unele cazuri sanatatea si chiar viata. Dupa cum explica raportul, lipsa unei protectii puternice a informatorului în Europa îl raneste nu doar pe acesta, care pe buna dreptate se asteapta sa nu fie concediat, retrogradat sau hartuit pentru crimele raportate. Aceste deficiente îi afecteaza si pe cetateni, economia, statul de drept si mediul din Europa. Atunci când coruptia politica, abaterile financiare si infractiunile de mediu sunt nedetectate si nepedepsite, toata lumea pierde. Aceste abateri pot fi eradicate cu ajutorul denuntatorilor. Iar ei le pot face cunoscute doar daca nu se tem ca vor fi pedepsiti.
Din acest motiv, Transparency International sugereaza ‘actiune rapida’ din partea tuturor tarilor Uniunii Europene pentru a adopta noi legi privind informatorii sau a le îmbunatati pe cele care exista.
Referitor la Legea privind protectia informatorului din România, raportul releva ca aceasta are prioritate în fata altor normative legale si prevede protejarea permanenta si temporara a angajatilor (inclusiv voluntari) care dezvaluie o arie larga de fapte de coruptie sau alte infractiuni comise în cadrul autoritatilor, institutiilor si companiilor publice. Nu exista protectii legale specifice pentru angajatii companiilor private altele decât legile care cer oamenilor sa dezvaluie informatii despre delicte penale în cazul în care devin constienti de ele.
Potrivit raportului TI, Legea privind protectia informatorului în România a fost aplicata eficient în numeroase cazuri, inclusiv în cazul unui angajat al Ministerului Sanatatii care a câstigat un proces dupa ce a fost concediat în urma dezvaluirii unei angajari presupus incorecte a unui manager. Documentul arata ca, la nivelul societatii, legea a condus la mai multe dezvaluiri si, ca rezultat, o serie de cazuri de coruptie au fost rezolvate cu succes, chiar daca numarul acestora ramâne relativ scazut, iar acoperirea în presa este redusa.
Spre deosebire de alte tari, remarca Transparency International în raport, România foloseste pentru denuntatori un termen pozitiv, productiv: avertizori de integritate.
Totusi, organizatia observa ca, desi legea româneasca este foarte puternica din punctul de vedere al teoriei, ea este slaba în practica. Multi angajati guvernamentali cunosc putin sau deloc aceasta lege, institutiile publice sunt reticente în a o aplica, iar prevederile sale lipsesc din regulamentele interne ale multor institutii publice, desi legal li se cere acest lucru.
În mod ironic, desi este în mod legal recunoscuta ca mijloc de dezvaluire pentru denuntatori, presa a relatat doar rar despre astfel de cazuri, conchide raportul.(AS – editor: Mariana Ionescu), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!