Ionut Purica, expert pe energie: Extractia gazelor de sist va avea o contributie de 2% din PIB si va reduce pretul cu pana la 25%
Extractia gazelor de sist va avea o contributie la economia tarii de 2% din PIB si va reduce pretul gazelor pe piata cu 15 – 25%, a declarat, vineri, Ionut Purica, expert pe energie în cadrul Academiei Române, prezent la o conferinta pe tema gazelor de sist.
El este unul dintre autorii studiului „Resurse de gaze naturale din zacaminte neconventionale – potential si valorificare’, realizat de 43 de experti din cadrul Comitetului National Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).
Purica a aratat ca, daca România va trece la etapa extractiei gazelor de sist în 2019 – 2020, va ajunge exportator de gaze la orizontul anilor 2025.
„În prezent, factura de import de gaze ajunge la 1,5% din PIB, comparabil în momentul de fata cu bugetul de la Aparare, de exemplu. Însa, daca vom exporta, vom ajunge de fapt sa primim în plus 0,5% intrari în PIB. Deci, o contributie de 2% din PIB în total’, a explicat Purica.
În ceea ce priveste pretul, surplusul de gaze va aduce o scadere de 15 – 25% a tarifelor la gaze, a mai spus el.
„Cu aceasta scadere de pret, vom putea asista la o reindustrializare, în conditiile în care industria energofaga înca are o pondere mare în PIB-ul tarii: ma refer la industria metalurgica, de aluminiu, îngrasaminte, petrochimie. Nu mai vorbim de consumatorii rezidentiali’, a argumentat Purica.
Potrivit acestuia, în perimetrele pe care le detine Chevron, ar putea fi înfiintate 19.000 de locuri de munca, directe si indirecte.
„În SUA, spre exemplu, când se vorbeste de marile proiecte, pe primul loc se ia în calcul numarul de locuri de munca, pentru ca acestea aduc cele mai mari venituri la buget. În aceasta industrie, la un foraj se creeaza 30 de locuri de munca directe, iar, pentru fiecare job direct, se mai adauga 3 – 5 locuri de munca indirecte. Astfel, la o suprafata de 6.000 de kilometri patrati, cât are perimetrul din Vaslui, si 2.700 de kilometri patrati la Constanta, se vor crea 4.700 de locuri de munca directe si 14.000 indirecte, deci aproape 19.000 de locuri de munca’, a completat Purica.
România are un potential ridicat pentru descoperirile de gaze de sist în Carpatii Orientali, în Platforma Moldoveneasca, în Depresiunea Bârladului si în Câmpia Româna, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud, se mai arata în studiu.
În aceste zone se afla formatiuni de roci argiloase cu potential gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul ‘shale gas’, termen care a devenit cunoscut în limba româna sub denumirea de ‘gaze de sist’. Aceste formatiuni se gasesc la adâncimi de peste 2.500 – 3.000 de metri.
Pe lânga zonele cu potential ridicat, mai exista si alte zone cu conditii potentiale de existenta a zacamintelor de gaze de sist în Depresiunea Getica, Depresiunea Panoniei si Bazinul Transilvaniei.
„Resursele neconventionale de energie constituie o forma alternativa de energie. Ele sunt localizate în formatiuni sedimentare de diferite vârste si, de regula, la adâncimi mari în scoarta terestra: shale si tight gas, heavy oil si oil shale, coad seam gas si, în unele zone reci, în mari si oceane, gaz hidratii’, se arata în raport.
Autorii studiului amintesc ca România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru urmatorii 10 – 15 ani.
Potrivit celui mai recent raport al US Energy Information Agency (EIA), facut public în iunie 2013, gazul de sist majoreaza cu 47% rezervele potentiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. Tot la nivel global, gazele de sist reprezinta 32% din rezervele totale de gaze naturale.
„România, cu o rezerva recuperabila estimata la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de sist, se situeaza pe locul 3 în Europa, dupa Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) si Franta (2.879 miliarde de metri cubi) si înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi)’, mai arata studiul CNR-CME, amintind datele din raportul americanilor.
Raportul „Resurse de gaze naturale din zacaminte neconventionale – potential si valorificare’ este semnat de 43 de specialisti din cadrul CNR-CME, majoritatea profesori universitari în domeniul petrolului si gazelor.
Chevron, a doua mare companie petroliera americana, are acorduri de concesiune pentru trei perimetre petrolifere în judetul Constanta si unul în apropiere de Bârlad, în judetul Vaslui. Compania si-a exprimat interesul pentru a explora si a extrage gaze de sist din aceste perimetre. (AS – autor: Florentina Cioaca, editor: Oana Tilica), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!