Ministrul de Externe, Titus Corlatean, considera ca imigrantii romani contribuie la dezvoltarea economiilor europene
Ministrul român de externe, Titus Corlatean, care a efectuat saptamâna aceasta o vizita oficiala în Elvetia, a insistat într-un interviu în exclusivitate acordat cotidianului local Le Temps.
El a reamintit si contributia imigrantilor români la dezvoltarea economiilor europene, lucru trecut de multe ori cu vederea în dezbaterile europene, care se concentreaza pe alte chestiuni, precum situatia romilor.
Elvetia, tara care nu este membra a Uniunii Europene, dar care este legata de blocul comunitar prin diferite acorduri, inclusiv în ceea ce priveste libertatea de circulatie, se va confrunta în lunile urmatoare cu trei referendumuri ce ar putea avea consecinte majore asupra dreptului la libera circulatie.
Întrebat despre posibilele implicatii ale unor asemenea evolutii asupra relatiilor cu UE, ministrul român de externe a afirmat ca, în calitate de ministru dintr-o alta tara, ar prefera sa nu vorbeasca despre un subiect care tine de deciziile suverane ale statului elvetian, însa a subliniat ca libertatea de circulatie în interiorul Uniunii Europene si în Elvetia, având în vederea acordurile acesteia cu UE, este fundamentala.
„Este o libertate foarte pretioasa, mai ales pentru tarile din Europa de Est care au trait timp de o jumatate de secol sub dominatia sovietica”, a punctat Titus Corlatean.
„Libertatea de circulatie este nu numai o valoare fundamentala, ci si una care a contribuit foarte mult la cresterea economica a ansamblului Europei”, a spus seful diplomatiei române.
„De multe ori uitam aspectele pozitive si le vedem numai pe cele negative. Din câte stiu, bilantul acordurilor încheiate de Elvetia cu Uniunea Europeana este foarte pozitiv, atât pe plan politic, cât si economic. Însa atunci când semnam un acord trebuie sa acceptam nu numai avantajele, ci si riscurile. Nu putem alege într-un pachet doar ce este avantajos. Atunci când un referendum are implicatii asupra acordurilor internationale, trebuie ca cetatenii sa fie perfect informati în legatura cu toate aspectele, astfel încât sa fie pregatiti sa accepte consecintele”, a avertizat oficialul român.
El a atras atentia si asupra faptului ca în rândul imigrantilor români exista si o elita stiintifica si universitara, care a fost formata în universitatile românesti si cu banii statului român, iar aceasta elita are o contributie semnificativa pentru economiile tarilor unde ea s-a instalat, lucru trecut de multe ori cu vederea în timp ce România pierde de pe urma plecarii acestor specialisti.
„Trebuie sa gasim solutii echilibrate care sa nu puna în discutie principiul liberei circulatii. Altfel, proiectul european, bazat pe solidaritatea între tarile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate, se va prabusi”, a mai avertizat ministrul român de externe.
Referitor la masurile de protectie a pietei interne luate de Elvetia în fata dumpingului salarial practicat de companiile est-europene, Corlatean a reamintit ca „atunci când Europa s-a extins, deschiderea noilor piete din Europa Centrala si Orientala a fost foarte benefica pentru companiile din Franta, Germania si alte tari europene”.
„În plus, aceasta largire a sporit competitivitatea Uniunii Europene în fata concurentilor ei. Daca uitam acest lucru, daca ne concentram doar pe restrictionarea accesului est-europenilor pe piata muncii sau daca încercam sa le limitam drepturile, atunci nu este corect”, a indicat ministrul român de externe.
În ceea ce priveste problema integrarii romilor, legat de care însusi reporterul a admis ca doar o parte dintre ei provin din România, Titus Corlatean a precizat ca expulzarea acestora nu este o solutie si, întrucât nu este o chestiune ce implica doar o tara sau doua, „solutia o reprezinta un efort european menit sa le amelioreze integrarea”, el exprimându-si totodata regretul ca nu s-a reusit pâna în prezent constituirea unei agentii europene pentru coordonarea eforturilor de integrare a acestei minoritati.
‘Daca vorbim numai despre prezenta romilor pe strazi fara sa reamintim contributia pozitiva a noilor membri la dezvoltarea Uniunii Europene, apreciez acest lucru drept o lipsa de onestitate în dezbatere’, a mai afirmat Titus Corlatean, care a atras atentia si asupra faptului ca „romii au un model cultural specific, ce presupune libertatea de miscare”, iar fortarea lor sa-si schimbe acest model „este o chestiune extrem de sensibila”. În acest context, el a avertizat si asupra „retoricii politice mai degraba populiste, xenofobe si chiar rasiste”, alimentata de problema romilor, lucru ‘inacceptabil într-o Europa moderna si democratica’.
Referitor la colaborarea României cu Elvetia în contextul preluarii de catre aceasta din urma a presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE) anul viitor, ministrul român de externe a declarat ca a convenit cu omologul sau elvetian, Didier Burkhalter, un mecanism permanent de consultare în problemele Balcanilor, mai ales ca în prezent România asigura presedintia Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est. Titus Corlatean a reamintit ca tara noastra poate contribui cu expertiza sa solida la gasirea de solutii pentru conflictele înghetate din est, precum cele din Republica Moldova, Georgia sau Nagorno-Karabah.
Ministrul Titus Corlatean a mai afirmat ca România doreste sa contribuie la elaborarea de masuri de încredere care sa fie si în interesul Rusiei. El s-a referit, în acest context, si la scutul antiracheta, pe care Moscova îl priveste cu rezerve, subliniind ca este vorba despre un proiect pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei. economica.net
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!