Noul Cod al Insolventei intra in vigoare de astazi. Vezi noile reglementari
Firmele care vor apela la procedura insolventei trebuie sa stie ca vor fi executate silit daca nu platesc in termen de 90 de zile datoriile nascute dupa deschiderea procedurii, se arata in Noul Cod al Insolventei care a intrat in vigoare astazi.
Acest lucru va ridica semne de intrebare in practica si va reduce sansele de redresare ale firmelor, ne-a declarat Nicoleta Stoian, senior associate Badita si Pop. De asemenea, lucrurile nu sunt clare nici in privinta firmelor care se afla deja in insolventa la data intrarii in vigoare a noilor prevederi, pentru ca legislatia nu cuprinde masuri punctuale in aceasta privinta.
OUG nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa se aplica de astazi, data la care se abroga printre altele si Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Noile reglementari cuprind o serie de modificari care vor avea un impact semnificativ asupra firmelor. De exemplu, planul de reorganizare a fost redus de la trei ani la un an, iar pentru a-si putea solicita singur insolventa, debitorul trebuie sa aiba datorii in valoare totala de 40.000 lei. Mai mult decat atat, in privinta datoriilor este important de mentionat ca debitorul va putea fi executat silit, daca are creante nascute ulterior deschiderii procedurii insolventei.
Ce se intampla cu firmele deja aflate in insolventa?
Noul Cod al Insolventei (OUG nr. 91/2013) se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii in vigoare a ordonantei, insa acest lucru va ridica semne de intrebare in practica, este de parere Nicoleta Stoian, senior associate Badita si Pop.
“Prin aceasta se intelege ca in cauzele care au fost inregistrate pe rolul instantelor in considerarea unor cereri intemeiate pe dispozitiile Legii nr. 85/2006 (n.r. vechiul act normativ privind insolventa) si care nu au fost solutionate inca pana la data intrarii in vigoare a OUG nr. 91/2013 (n.r. adica pana pe 25 octombrie 2013), judecata va continua din data de 25.10.2013 conform prevederilor acesteia din urma si nu ale Legii nr. 85/2006, in temeiul careia incepuse”, a declarat pentru AvocatNet.ro Nicoleta Stoian.
Avocatul apreciaza ca aceasta prevedere va genera dezorientare atat in randurile justitiabililor, cat si ale specialistilor in domeniu (magistrati, administratori/lichidatori judiciari, avocati).
“Putem avea in vedere exemplul simplu in care debitorul depune cererea de deschidere a procedurii anterior datei de 25.10.2013 si, deci, nu indeplineste cerinta valorii prag de 40.000 lei intrucat aceasta nu este prevazuta de legea in vigoare. In conditiile in care instanta se va pronunta asupra cererii la o data ulterioara celei de 25.10.2013, va analiza aceasta cerere in raport de dispozitiile Legii nr. 85/2006 sau in raport de cele ale OUG nr. 91/2013? In mod similar, se ridica intrebarea daca planurile de reorganizare concepute pentru perioada de trei ani vor trebui reduse la un an, caz in care riscul esecului acestora ar creste substantial?”, a explicat sursa citata.
Este permisa executarea silita a debitorului pentru datoriile nascute dupa deschiderea insolventei
O modificare importanta adusa de Noul Cod al Insolventei este cea care prevede ca este permisa initierea executarii silite impotriva debitorului in ceea ce priveste creantele nascute ulterior deschiderii procedurii insolventei.
Nu sunt supuse suspendarii executarile silite avand ca obiect creante nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei. Daca debitorul nu efectueaza plata creantei nascute dupa data deschiderii procedurii in termen de 90 de zile de la scadenta, creditorul este indreptatit la pornirea executarii silite, in conditiile legii, se arata in OUG nr 91/2013.
“Aceasta prevedere ridica importante intrebari care pot privi inclusiv posibilitatea de afectare a sanselor de reorganizare ale debitorilor. Spre exemplu, se pune intrebarea daca se vor putea executa bunuri esentiale reorganizarii? Oricum, simpla diminuare a activelor avute in vedere la conceperea planului de reorganizare va destabiliza sansele de reusita a acestuia si, prin aceasta, sansele de redresare a debitorilor”, ne-a declarat Nicoleta Stoian.
Denuntarea contractelor se realizeaza intr-un termen de prescriptie de trei luni
Noile reglementari stabilesc ca practicianul in insolventa poate denunta contractele in derulare intr-un termen de prescriptie de numai trei luni de la data deschiderii procedurii insolventei.
Nicoleta Stoian ne-a explicat ca optiunea pentru denuntarea contractelor in curs de derulare apartine administratorului judiciar dar, in ipoteza in care acesta nu se manifesta, cealalta parte contractanta poate notifica administratorul pentru a cere denuntarea. Aceasta notificare este si ea supusa termenului de prescriptie de trei luni de la data deschiderii procedurii.
Denuntarea contractului, fie ca se va face la initiativa administratorului judiciar sau la cererea cocontractantului, are ca scop cresterea la maximum a valorii averii debitorului, a subliniat avocatul.
“In aceste conditii, si tinand cont in special de scopul declarat al posibilitatii de denuntare, termenul de prescriptie stabilit prin noua reglementare nu poate fi decat insuficient, intrucat consider ca este necesara o perioada mai indelungata pentru o analiza temeinica a oportunitatii rezilierii/mentinerii contractelor curente, in special in acele cazuri in care debitorii sunt societati mari. Mai mult decat atat, in foarte multe cazuri, reprezentantii debitorilor intarzie sa puna la dispozitia administratorului judiciar documentele, aspect care face imposibila respectarea unui asemenea termen”, a mai spus avocatul.
In opinia specialistului de la Badita si Pop, stabilirea acestui termen de prescriptie contravine, pe de o parte, scopului de maximizare a averii debitorului si, pe de alta parte, intereselor contractantilor care, prin mentinerea contractului, pot suferi prejudicii.
Reorganizarea se va realiza intr-un singur an
Potrivit noilor prevederi in materia insolventei, planul de reorganizare al firmelor aflate in insolventa va avea o durata de un an si nu trei, asa cum era stipulat anterior. Desi specialistii in domeniu au contestat aceasta dispozitie, sustinand ca va trimite firmele in faliment, ANAF a explicat insa ca firmele vor avea suficient timp pentru a se reorganiza, de circa patru ani.
Mai exact, debitorii, adica firmele, inainte de a cere insolventa, trec mai intai prin etapa de pre-insolventa, perioada in care procedura insolventei nu poate fi declansata, se arata intr-un comunicat recent al Fiscului.
Potrivit aceleiasi surse, chiar si in cazul deschiderii procedurii de insolventa, debitorii pot sa deruleze un plan de reorganizare pe o perioada de un de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu 12 luni, fara a se depasi o perioada maxima de doi ani.
„Facand un calcul simplu, rezulta ca o societate beneficiaza de o perioada suficienta pentru redresarea acesteia, de aproximativ patru ani”, au precizat reprezentantii ANAF.
In schimb, Nicoleta Stoian crede ca este incorect sa fie luata in calcul si etapa de pre-insolventa, atunci cand se discuta despre perioada in care debitorii se pot reorganiza. In primul rand, este vorba despre institutii diferite, reglementate prin norme diferite, iar in al doilea rand, etapa de pre-insolventa nu este o etapa prealabila obligatorie celei de insolventa astfel incat, cel mai adesea, procedura insolventei se va deschide fara a se fi parcurs si etapa de pre-insolventa.
Conform OUG nr. 91/2013, inainte de a intra in insolventa, debitorul poate trece printr-o perioada de pre-insolventa, in care poate apela la doua proceduri: mandatul ad-hoc ci concordatul preventiv.
Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitorul aflat in dificultate financiara si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, contract prin care debitorul propune un plan de redresare si acoperire a creantelor acestor creditori, acestia din urma acceptand sa sprijine efortul debitorului de redresare financiara, ne-a declarat avocatul citat.
Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor in dificultate financiara, cu precizarea ca noua reglementare nu mai prevede conditia ca debitorul sa nu se afle in stare de insolventa, se arata in actul normativ.
In ceea ce priveste mandatul ad-hoc, acesta este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de catre instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate, a adaugat reprezentantul Badita si Pop. Elena Voinea, avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!