Cum poti deveni mediator?
Mediatorii, sunt o „specie ” aparte de intelectuali care au un rol important în societate: acela de a contribui la solutionarea conflictelor.
Pentru a deveni mediator, un absolvent de studii superioare (conditie obligatorie pentru a deveni mediator) trebuie sa îsi asigure pregatirea de specialitate în domeniul medierii care în acest moment poate fi asigurata prin urmarea unui curs de formare ca si mediator organizat de catre un furnizor de formare avizat de catre Consiliul de Mediere. Ulterior urmarii cursului, se sustine un examen iar dupa promovarea acestuia, se parcurge faza de autorizare care are ca si finalitate includerea pe Tabloul Mediatorilor, aceasta fiind o certificare a pregatirii profesionale a mediatorului de catre Consiliul de Mediere.
Conform legii, poate fi mediator persoana care îndeplineste urmatoarele conditii:
a) are capacitate deplina de exercitiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime în munca de cel putin 3 ani;
d) este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati;
e) se bucura de o buna reputatie si nu a fost condamnata definitiv pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în conditiile legii, sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de mediere;
g) a fost autorizata ca mediator, în conditiile prezentei legi.
(Articolul 7 din Legea nr. 192/2006)
Impunerea ca si conditie a studiilor superioare accentueaza importanta pe care legiuitorul o acorda profesiei de mediator, dat fiind rolul acestuia în societate. Conditia de vechime în munca este introdusa pentru ca cel care îmbratiseaza aceasta profesie, sa aiba un minim de experienta subliniind din nou consideratia pe care legiuitorul o acorda mediatorului. Buna reputatie ceruta celui care tinde sa devina mediator, este o reconfirmare a statutului pe care mediatorul trebuie sa îl aiba în societate.
Prin lege, rolul mediatorului, specialist în mediere, este bine determinat. Mediatorului ii revine rolul de a facilita negocierile dintre partile aflate în conflict si de a le sprijini în vederea dezamorsarii conflictului, intr-un termen rezonabil. Solutia obtinuta prin mediere trebuie sa fie eficienta, reciproc convenabila si durabila încercându-se atât stingerea conflictelor existente cât si preîntâmpinarea nasterii unor conflicte viitoare. Mediatorul trebuie sa se bucure de încrederea partilor, acestea având dreptul sa îsi aleaga în mod liber mediatorul. Principiile dupa care mediatorul îsi desfasoara activitatea sunt neutralitatea, confidentialitatea si impartialitatea. Ce înseamna în concret aceste principii? Mediatorul trebuie sa conduca procesul de mediere în mod nepartinitor si sa asigure un permanent echilibru între parti. Mediatorul nu va avantaja nicio parte în încercarea sa de stingere a conflictului iar informatiile obtinute de catre acesta în cadrul procedurii de mediere nu vor putea fi folosite ulterior de catre mediator. De asemenea, are obligatia sa refuze preluarea unui caz, daca are cunostinta despre orice împrejurare ce l-ar împiedica sa fie neutru si impartial sau daca constata ca drepturile în discutie nu pot face obiectul medierii. Nu în ultimul rând, mediatorul nu are putere de decizie în privinta continutului întelegerii la care vor ajunge partile. Astfel, mediatorul nu poate impune o solutie, ci doar faciliteaza negocierile dintre parti în vederea depasirii neîntelegerilor.
Medierea se poate realiza de catre unul sau mai multi mediatori, în acest caz fiind vorba despre co-mediere. De obicei, se apeleaza la co-mediere în situatia în care sunt mai multe de doua parti implicate sau în cazul în care conflictul prezinta o complexitate deosebita.
Exercitarea profesiei de mediator este compatibila cu orice alta activitate sau profesie, cu exceptia celor prevazute prin legi speciale, mediatorii putându-si desfasura activitatea în cadrul unei societati civile profesionale, al unui birou sau în cadrul unei organizatii neguvernamentale. Legea stabileste fara echivoc faptul ca sediul profesional al mediatorului este inviolabil, venind în sprijinul protectiei confidentialitatii procedurii medierii. În acelasi sens, mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre parti într-o procedura judiciara ori arbitrala având ca obiect conflictul supus medierii.
Mediatorii autorizati vor fi înscrisi în tabloul mediatorilor, întocmit de catre consiliul de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României. Pe tablou vor fi trecute domeniile medierii în care acestia sunt specializati precum si limba straina în care sunt capabili sa desfasoare medierea.
Acestea sunt principalele reglementari ale Legii nr. 192/2006 cu privire la atributiile si rolul specialistului în dezamorsarea conflictului. Capacitatea de a media se poate cultiva prin instruire specifica si practica însa în majoritatea cazurilor este un dat nativ. Mediatorul trebuie sa fie un bun orator, un ascultator desavârsit si un fin psiholog. Cu ajutorul tehnicilor specifice dobândite în perioada de pregatire, cu multa rabdare si daruire, cu vocatie si detasare, cu obiectivitate si capacitatea de a sintetiza, cu creativitate si perseverenta, mediatorul are toate sansele în a se impune în peisajul juridic românesc care avea nevoie cu adevarat de un specialist în dezamorsarea conflictului. Zeno Sustac, medierea.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!