Independenta Justitiei, in fruntea prioritatilor…pe hartie. Rapoartele MCV ale Comisiei Europene din 2007 si pana astazi – aproape identice
In preajma integrarii României în Uniunea Europeana, independenta Justitiei s-a aflat în fruntea prioritatilor, cel putin pe hârtie. Cu toate acestea, dosarele tergiversate în instanta si interventiile politicienilor nu au încetat niciodata sa fie subiecte pe seama carora tara noastra era pusa la colt, iar rapoartele Comisiei Europene din 2007 si pâna astazi sunt aproape identice în aceasta privinta, cu mici exceptii.
Declaratiile venite din partea premierului Victor Ponta si ale presedintelui Traian Basescu, referitoare la demiterea procurorului Lucian Papici, ar putea avea un ecou negativ în viitorul raport MCV al Comisiei Europene, raport de care depinde aderarea României la Schengen. De altfel, Comisia Europeana a pus în nenumarate rânduri sub semnul îndoielii independenta Justitiei din România.
Progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare au fost relatate în cadrul unor rapoarte publicate de doua ori pe an, din iunie 2007 si se bazeaza pe contributiile autoritatilor din România si pe cele ale expertilor din statele membre ale Uniunii Europene.
Cu cinci ani înainte de integrarea în Uniunea Europeana, România a avut una dintre primele initiative în lupta împotriva coruptiei si a înfiintat un organism independent în acest sens, respectiv Parchetul National Anticoruptie. În 2003, PNA a devenit operational, iar în 2004, cadrul legal de functionare a PNA a fost amendat de OUG 24/2004 care clarifica pozitia PNA si competentele sale. Ulterior, prin OUG 134/2005, PNA a devenit DNA (Directia Nationala Anticoruptie), iar crearea acestei institutii a fost promovata, de actorii politici români, ca o realizare în lupta pentru combaterea coruptiei la nivel înalt.
Cu toate acestea, în primii ani de existenta, DNA s-a axat pe anchetarea unor cazuri de coruptie obscure, atitudine care a parut, în ochii opiniei publice din România, un simplu exercitiu de relatii publice, se arata în rapoartele “The Peer Review” din perioada 2004-2006. De exemplu, un raport din 2006 sustinea ca “lupta împotriva coruptiei este fragila si sustinuta, în prea mare masura, de presiunea Uniunii Europene, precum si de vointa si de eforturile individuale ale politicienilor”.
2007: Cazul Chiuariu
În raportul MCV din 2007, autorii au evidentiat o serie de aspecte care dovedeau rezistenta opusa de actorii politici fata de lupta anticoruptie, iar presiunea mediatica la care erau supusi procurorii era unul dintre ele, alaturi de interventiile politice.
Tot în 2007, ministrul Justitiei Tudor Chiuariu cerea Comisiei Europene sa elimine din Raportul de tara aprecierile la adresa DNA, din capitolul dedicat justitiei, respectiv propozitia: “Ritmul în care DNA conduce si încheie anchetele pe care le desfasoara continua sa ilustreze un nivel înalt de profesionalism al echipelor multidisciplinare de ancheta din cadrul Directiei”. Cu toate acestea, textele s-au regasit în raportul final.
La acea data, ministrul era în conflict cu DNA, dupa ce a solicitat CSM demiterea procurorului Doru Tulus, seful Sectiei 2, în responsabilitatea caruia intrau dosarele de coruptie la nivel înalt.
2009: Reforma justitiei nu trebuie politizata
În raportul MCV din 2009 se arata ca România a luat o serie de initiative ca raspuns la îngrijorarile exprimate în raportul din februarie al Comisiei, dar schimbarile pozitive au facut parte dintr-un proces fragmentat. “Mai mult”, se arata în raport, “reforma (n.r.: justitiei) nu se reflecta în angajamentele asumate de partide”. Recomandarea Comisiei Europene viza, în primul rând, evitarea politizarii procesului de reforma.
2010-2011: “Politicienii români, prea putin implicati în reforma justitiei”
Un raport MCV din 2010 critica lipsa de implicare a politicienilor în procesul de reformare a justitiei, dar lauda activitatea DNA. Pe de alta parte, sublinia faptul ca România “ar trebui sa caute stabilirea unui angajament comun pentru o reforma bazata pe cooperare între actorii politici si cei din justitie”.
Ulterior, în 2011, raportul MCV sublinia faptul ca au existat taieri masive în bugetul Agentiei Nationale de Integritate, pe fondul implementarii masurilor de austeritate.
2012-2013 : Amenintari grave la adresa progreselor înregistrate
Raportul MCV din iulie 2012 sublinia faptul ca, într-un sistem politic polarizat, neîncrederea dintre actorii politici si cei din justitie a atins apogeul si s-a manifestat prin contestarea unor decizii judiciare, subminarea Curtii Constitutionale si manipulare.
“Independenta sistemlui judiciar ramâne o problema importanta pentru România. De la aderare, sistemul judiciar a fost în masura sa îsi afirme treptat independenta, în special prin achetarea, urmarirea penala si judecarea cu succes a unui numar tot mai mare de cazuri de coruptie la nivel înalt. (…) Cu toate acestea, Comisia este îngrijorata de recenta presiune exercitata de unii membri ai Guvernului român si de politicieni de rang înalt asupra Curtii Constitutionale”, se arata în raport.
În sfârsit, raportul MCV din ianuarie 2013 vorbeste despre abuzuri, tentative de hartuire comise împotriva unor persoane care lucreaza în institutii judiciare, atacuri cu motivatie politica.
“Este necesar ca toti membrii clasei politice sa ajunga la un consens privind abtinerea de la criticarea hotarârilor judecatoresti, de la subminarea credibilitatii magistratilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora”, se mai arata în raportul care atrage atentia, totodata, asupra presiunilor mediatice si exprima îndoieli cu privire la eficienta Consiliului National al Audiovizualului. Iulia Marin, adevarul.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!