Nerespectarea drepturilor copiilor – Amenzi de sapte ori mai mari

Amenzile au crescut de aproape sapte ori, in cazul nerespectarii drepturilor copiilor, conform unei legi publicate recent. Amenda maxima ajunge pana la 10.000 de lei, pe care o achita cei care permit sa fie afectata imaginea publica a copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala.

Exista situatii in care daca nu se respecta drepturile copiilor, valoarea amenzilor a crescut de aproape sapte ori fata de cat erau, se mentioneaza in Legea nr. 257/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Noua lege a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013 si in vigoare la trei zile de la publicare, adica pe 3 octombrie.

Potrivit recentului act legislativ, nerespectarea drepturilor copiilor se amendeaza cu sume intre 500 de lei  si 10.000 de lei. Amenzile aplicate pana la 2 octombrie 2013 variau intre 100 de lei si 1.500 de lei.

Cele mai mari amenzi, cuprinse intre 5.000 de lei si 10.000 de lei, le vor primi parintii, reprezentantii legali, alte persoane responsabile de cresterea si ingrijirea copiilor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, institutii publice sau private care:

• afecteaza imaginea publica a copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala;
• permit participarea copilului in varsta de pana la 14 ani la dezbateri publice in cadrul unor programe audiovizuale fara consimtamantul scris al acestuia si al parintilor sau al altui reprezentant legal;
• folosesc copiii pentru a obtine avantaje personale/institutionale sau pentru a influenta deciziile autoritatilor publice;
• dau publicitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date despre acesta.

De asemenea, reprezentantii politiei risca sa fie sanctionati in situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, iar in termen de 30 de zile de la sesizarea primita de la maternitate cu privire la acest fapt nu verifica identitatea mamei si nu comunica rezultatul acestor verificari directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.

Nu doar parintii si politia risca amenzi maxime, daca nu protejeaza minori. Si Serviciul public de asistenta sociala poate fi sanctionat cu o amenda de 10.000 de lei, daca nu realizeaza urmatoarele actiuni:

• identifica si evalueaza situatiile in care acorda servicii si/sau prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa, precum si elaboreaza documentatia necesara;
• asigura si urmaresc aplicarea masurilor de prevenire si combatere a consumului de alcool si droguri, de prevenire si combatere a violentei in familie, precum si a comportamentului delincvent;
• viziteaza, periodic, la domiciliu, familiile si copiii care beneficiaza de servicii si prestatii si urmaresc modul de utilizare a prestatiilor, precum si familiile care au in ingrijire copii cu parinti plecati la munca in strainatate. Mai multe informatii despre situatia parintilor care pleaca la munca in strainatate si isi lasa copiii singuri, puteti citi aici.
• urmaresc evolutia dezvoltarii copilului si modul in care parintii acestuia isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copilul care a beneficiat de o masura de protectie speciala si a fost reintegrat in familia sa;
• colaboreaza cu directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in domeniul protectiei copilului si transmit acesteia toate datele si informatiile solicitate din acest domeniu.

Cele mai mici amenzi, intre 500 de lei si 1.000 de lei, se platesc daca:

• certificatul de nastere nu se intocmeste in 24 de ore;
• maternitatile n-au angajat un asistent social;
• asistenta sociala nu inregistreaza nasterea copiilor gasiti sau parasiti;
• parintii sau tutorii unui copil nu anunta la politie disparitia acestuia de la domiciliu, in cel mult 24 de ore de la constatarea disparitiei;
• parintii sau reprezentantul lui legal dau copilul in schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatarii copilului prin munca.

S-a marit numarul de contraventii

In legea 257/2013 s-au adaugat noi tipuri de sanctiuni in caz de nerespectare a drepturilor copiilor. Astfel, va fi sanctionat serviciul public de asistenta sociala din localitatea, daca nu a realizat demersurile pentru a inregistra nasterea copilului.

De asemenea, de la 3 octombrie, se considera ca parintele sau reprezentantul legal a facut o contraventie in urmatoarelor situatii:

• nu a participat la sedintele de consiliere efectuate de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, daca a savarsist fapte penale si nu raspunde penal;
• a dat copilul, in schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatarii copilului prin munca;
• nu-si supravegheaza copilul si nu ia toate masurile in vederea prevenirii inlesnirii sau practicarii cersetoriei de catre copil;
• pleaca la munca in strainatate si nu notifica aceasta intentie serviciului public de asistenta sociala de la domiciliu, cu minimum 40 de zile inainte de a parasi tara; se aplica in cazul parintui care exercita singur autoritatea parinteasca sau la care locuieste copilul.

Sanctiunile s-au inmultit si pentru asistenta sociala, in cazul in care:

• nu intocmeste planul de servicii; planul de servicii este documentul prin care se planifica acordarea serviciilor si a prestatiilor, pe baza evaluarii psihosociale a copilului si a familiei, in vederea prevenirii abuzului, neglijarii, exploatarii, a oricaror forme de violenta asupra copilului, precum si a separarii copilului de familia sa;
• nu ofera servicii si prestatii destinate mentinerii copilului in familie si de a sprijini accesul copilului si al familiei sale la alte servicii;
• nu urmareste dezvoltarea copilului, precum si modul in care parintii isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copil;
• nu verifica si solutioneaza toate sesizarile privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare si orice forma de violenta asupra copilului.

In plus, in legea recent adoptata, contraventie reprezinta si cazul in care cadrele didactice, personalul didactic auxiliar si cel administrativ nu trateaza cu respect copilul, nu il informeaza asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale sau alte tratamente degradante in cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.

De asemenea, prin acest act normativ s-a marit numarul celor care constata contraventiile si aplica sanctiunile, daca se incalca drepturile copilului. Asemenea atributii vor avea si persoanele cu atributii de control din Ministerul Educatiei Nationale. Pana acum aplicau amenzi numai persoanele din Ministerul Sanatatii, din Ministerul de Interne si structurile subordonate acestuia, din Ministerul Muncii, precum si din Consiliul judetean.

Adoptia interna se face fara consultarea familiei

In lege care intra in vigoare pe 3 octombrie, spre deosebire de varianta precedenta, se mentioneaza cand se deschide procedura de adoptie. Astfel, la stabilerea obiectivelor planului individualizat de protectie se acorda prioritate reintegrarii copilului in familie. Daca aceasta reintegrare nu este posibila, se deschide procedura adoptiei interne.

Planul individualizat de protectie reprezinta documentul prin care se planifica serviciile, prestatiile si masurile de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului care a fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp posibil.

Reintegrarea copilului in familie ca obiectiv al planului individualizat de protectie se stabileste cu consultarea obligatorie a parintilor si a membrilor familiei extinse care au putut fi gasiti.

Atentie! Anterior se mentiona in lege ca se acorda prioritate reintegrarii copilului in familie, apoi in familia largita, dar nu se preciza ce se intampla in situatia in care copilul nu poate fi reintegrat in familie. De asemenea, obiectivele planului se stabileau numai cu consultarea obligatorie a parintilor si a membrilor familiei largite care au putut fi identificati.

Potrivit actualului act legislativ, adoptia, ca obiectiv al planului individualizat de protectie, se stabileste fara consultarea parintilor si a membrilor familiei extinse.

Totusi, la stabilirea plasamentului la familii si persoane, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului realizeaza demersuri pentru identificarea membrilor familiei extinse alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in vederea consultarii si implicarii lor in stabilirea/revizuirea obiectivelor planului individualizat de protectie.

In plus, pentru a proteja minorul, legea 257/2013 stabileste si modul in care isi va exercita atributiile asistentul maternal. Acesta isi va desfasura activitatea conform in baza unui contract cu caracter special, aferent protectiei copilului, incheiat cu directia sau cu un organism privat acreditat. Acest contract va cuprinde urmatoarele elemente:

• activitatea de crestere, ingrijire si educare a copiilor aflati in plasament se desfasoara la domiciliu;
• programul de lucru este impus de nevoile copiilor;
• planificarea timpului liber se face in functie de programul familiei si al copiilor aflati in plasament;
• in perioada efectuarii concediului legal de odihna asigura continuitatea activitatii desfasurate, cu exceptia cazului in care separarea, in aceasta perioada, de copilul aflat in plasament in familia sa este autorizata de directie.

Cand trebuie protejat copilul

Noua lege prezinta concret si cazurile in care copilul trebuie protejat: abuzul, neglijarea, exploatarea, traficul, migratia ilegale, rapirea, violenta, pornografia prin internet, precum si impotriva oricaror forme de violenta. Aceasta protectie se exercita indiferent de mediul in care acesta se afla: familie, institutii de invatamant, medicale, de protectie, medii de cercetare a infractiunilor si de reabilitare/detentie, internet, mass-media, locuri de munca, medii sportive, comunitate etc.

In plus, copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi constrans la o munca ce comporta un risc potential sau care este susceptibila sa ii compromita educatia ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale in urmatoarele cazuri: activitatea domestica ori in afara familiei, inclusiv in institutii de invatamant, de protectie speciala, reeducare si detentie sau in domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling.

De asemenea, noua legislatie prevede ca parintii sau reprezentantii legali au obligatia de a supraveghea copilul si de a lua toate masurile pentru a preveni inlesnirea sau practicarea cersetoriei de catre copil.

Instanta stabileste cum se va mentine legatura dintre parinte si copil

Legea care va intra in vigoare joi prevede ca in caz de neintelegere intre parinti cu privire la modalitatile de exercitare a dreptului de a avea legaturi personale cu copilul, instanta va stabili un program in functie de varsta copilului, de nevoile de ingrijire si de educare ale acestuia, de intensitatea legaturii afective dintre copil si parintele la care nu locuieste, de comportamentul acestuia din urma, precum si de alte aspecte relevante in fiecare caz in parte.

Aceleasi criterii se vor avea in vedere si la stabilirea programului de relatii personale si cu celelalte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie.

Potrivit noului act normativ, relatiile personale se pot realiza prin intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament intr-un loc neutru in raport cu copilul, cu sau fara supravegherea modului in care relatiile personale sunt intretinute, in functie de interesul superior al copilului.

Pe langa acest tip de intalniri, raman in legislatie restul relatiilor personale, care sunt:

• intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul;
• vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
• gazduirea copilului, pe perioada determinata, de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit;
• corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
• transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;
• transmiterea de catre persoana la care locuieste copilul a unor informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul.

In plus, noua legislatie detaliaza modul in care se vor mentine relatiilor personale. Astfel, parintele la care copilul locuieste are obligatia de a sprijini mentinerea relatiilor personale ale copilului cu celalalt parinte.

Daca parintele la care copilul locuieste impiedica sau afecteaza in mod negativ legaturile personale ale copilului cu celalalt parinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanta sau convenit de parinti, parintele la care nu locuieste in mod statornic poate cere serviciului public de asistenta sociala sau, dupa caz, persoanelor cu atributii de asistenta sociala in circumscriptia caruia se afla locuinta copilului sa monitorizeze relatiile personale cu copilul pentru o durata de pana la 6 luni.

Potrivit noii legi, pentru a mentine relatiile personale ale copilului cu parintii sai sau cu alte persoane alaturi de care s-a bucurat de viata de familie, precum si pentru asigurarea inapoierii copilului la locuinta sa la terminarea perioadei de vizita, instanta poate dispune, la cererea parintelui interesat sau a altei persoane indreptatite, una sau mai multe masuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garantii. Aceste masuri pot include:

• amenda pe ziua de intarziere impusa persoanei care refuza punerea in aplicare sau respectarea programului de mentinere a relatiilor personale ale copilului;
• depunerea unei garantii reale sau personale de catre parintele sau persoana de la care urmeaza sa fie preluat copilul, in vederea mentinerii relatiilor personale sau, dupa caz, la incetarea programului de vizitare;
• depunerea pasaportului sau a unui alt act de identitate la o institutie desemnata de instanta si, atunci cand este necesar, a unui document din care sa rezulte ca persoana care solicita relatii personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autoritatii consulare competente.

In cazul in care parintii nu se inteleg cu privire la locuinta copilului, instanta de tutela va stabili locuinta acestuia la unul dintre ei.

In acest caz, la evaluarea interesului copilului instanta poate avea in vedere urmatoarele aspecte:

• disponibilitatea fiecarui parinte de a-l implica pe celalalt parinte in deciziile legate de copil si de a respecta drepturile parintesti ale acestuia din urma;
• disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a permite celuilalt mentinerea relatiilor personale;
• situatia locativa din ultimii 3 ani a fiecarui parinte;
• istoricul cu privire la violenta parintilor asupra copilului sau asupra altor persoane;
• distanta dintre locuinta fiecarui parinte si institutia care ofera educatie copilului.

Aceste prevederi se aplica si pentru cazurile in care locuinta minorului se stabileste la terte persoane sau la un serviciu de protectie speciala.

Autoritatea parinteasca este mai clar reglementata

Conform noilor reguli ce vor intra in vigoare, in situatia in care ambii parinti exercita autoritatea parinteasca, dar nu locuiesc impreuna, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului invataturii sau pregatirii profesionale, tratamente medicale complexe sau interventii chirurgicale, resedinta copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor parinti.

In situatia in care, din orice motiv, un parinte nu-si exprima vointa pentru luarea acestor decizii, ele se iau de catre parintele cu care copilul locuieste, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

In plus, ambii parinti, indiferent daca exercita sau nu autoritatea parinteasca, au dreptul de a solicita si de a primi informatii despre copil, din partea unitatilor scolare, unitatilor sanitare sau a oricaror altor institutii ce intra in contact cu copilul.

De asemenea, un parinte nu poate renunta la autoritatea parinteasca, dar se poate intelege cu celalalt parinte cu privire la modalitatea de exercitare a autoritatii parintesti.

Instanta poate da autoritatea parinteasca unui singur parinte din urmatoarele motive: alcoolism, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnari pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti. Alina Botezatu, avocatnet.ro

Cuvinte cheie: amenzi de sapte ori mai mari, dreptul la viata intima privata si familiala., drepturi copii, imaginea publica a copilului, Legea nr. 257/2013, nerespectare

Stiri juridice & administrative pe 5:31 felicia.taunean