Ministrul Mediului si ministrul Culturii pledeaza pentru inceperea proiectului Rosia Montana
In timp ce protestatarii din Piata Universitatii cer interzicerea cianurilor pentru exploatarea aurului si argintului de la Rosia Montana, ministrul Mediului, Rovana Plumb, încearca sa-i convinga si pe parlamentarii din comisia speciala ca aceasta tehnologie nu este periculoasa pentru mediu.
Zona este deja extrem de poluata este argumentul forte de la care porneste atât ministrul Culturii, Daniel Barbu, cât si ministrul Mediului, Rovana Plumb. Mai mult, când a fost întrebata de „cel mai catastrofal scenariu”, sefa de la Mediu a preferat în locul unui raspuns concret sa vorbeasca si despre pericolul salmonella: „atâta timp cât am scos de pe piata tone de produse contaminate cu salmonella nu mi-as permite sa pun în fata opiniei publice si în fata poporului un proiect în care conditiile de siguranta în ceea ce priveste mediul sa nu fie respectat”
„Ne-am oprit la 6 scenarii relevante care definesc toate fazele de exploatare”
Punctual, în cadrul audierilor de marti, Rovana Plumb a prezentat o întreaga lista de dezavantaje ecologice ale zonei Rosia Montana, printre care cele 18 halde de steril neecologizate abandonate, 2 cariere abandonate neecologizate, o retea de 140 de kilometri de galerii subterane care produc ape acide si o medie de 80 de metri cubi de ape acide deversate în bazinul hidrografic.
„Înca alte zece puncte de scurgere din care se descarca apele acide, ceea ce determina contaminarea integrala a baii râului Rosia, toate aceste deversari determina o contaminare cu metale grele în apele de suprafata care ajung sa depaseasca cotele maxime atinse de pâna la 100 de ori. Ca rezultat, ecosistemul acvatic este puternic afectat în bazinul hidrografic”, a explicat ministrul.
În cazul în care acest proiect nu va fi aprobat, iar exploatarile de la Rosia Montana nu ar mai avea loc, Rovana Plumb a precizat ca statul ar trebui sa investeasca aproximativ 300 de milioane de euro pentru a repara „bomba ecologica” de la Rosia Montana.
„Investitia care ar trebui facuta este foarte mare si nu ne-o permitem numai pentru Rosia Montana. În România mai sunt o gramada de situri poluate, peste 300”, a mai spus Plumb.
Principala îngrijorare a protestatarilor din Piata Universitatii si a ONG-urilor din acest domeniu este pericolul pe care îl reprezinta tehnologia de exploatare cu cianuri. Desi a precizat ca au fost analizate zeci de scenarii posibile, fiind selectate în final doar sase dintre ele care ar fi valabile pentru acest proiect, Rovana Plumb nu a stiut nici de aceasta data sa exemplifice, concret, care sunt riscurile.
„Au fost analizate zeci de scenarii pentru toate etapele de evolutie a proiectului, au fost selectate în final 45 de scenarii relevante pentru riscurile de mediu. Ne-am oprit la 6 scenarii relevante care definesc toate fazele de exploatare”, sustine ea.
Însa, întrebata chiar de presedintele comisiei, senatorul PSD Darius Vâlcov, care ar fi „cel mai catastrofal scenariu”, în varianta în care dupa finalizarea exploatarilor, barajul se va rupe în urma unui cutremur cu magnitudinea de 8,2 grade, Rovana Plumb a facut o comparatie cu alimentele infestate cu Salmonella.
„Cât am fost secretar de stat în domeniul protectiei consumatorilor, atâta timp cât atâtia ani de zile am creat un sistem în România si am alergat si am prins si am sanctionat pe toti cei care puneau pe piata produse care nu puneau în siguranta viata cetatenilor, atâta timp cât am scos de pe piata tone de produse contaminate cu salmonella nu mi-as permite sa pun în fata opiniei publice si în fata poporului un proiect în care conditiile de siguranta în ceea ce priveste mediul sa nu fie respectat”, spune ea, fara a preciza care sunt totusi riscurile posibile pentru mediu.
Referitor la un posibil accident asemanator cu cel de la Baia Mare din anul 2000, Rovana Plumb a întarit cu nu exista nicio legatura între cele doua proiecte.
„Tipurile de iaz dintre cel de la Baia Mare si cel de la Rosia Montana difera din punct de vedere tehnic foarte mult ca si standardele proiectului în sine. În 2000 în România nu erau prevederi legale conform legislatiei europene. În 2013 avem un numar foarte mare de prevederi legale pentru protectia mediului”, a explicat ea.
Ce garantii au fost cerute RMGC
Cu o vechime de aproape 15 ani, proiectul privind exploatarile de la Rosia Montana a trecut de la un guvern la altul, fiind renogociat de mai multe ori. În prezent, garantia de mediu impusa investitorului, „oricare ar fi acela”, a ajuns de la 76 de milioane de dolari la 146. „Aceasta va acoperi închiderea progresiva si reabilitarea minei la cele mai înalte standarde de mediu, închiderea în conditii de siguranta a instalatiilor de deseuri miniere si monitorizarea post-închidere asa cum prevede legislatia. României si a UE”, a precizat Plumb, adaugând ca sunt cerute si garantii suplimentare de 25 de milioane de dolari în cazul unor accidente ecologice.
Nici în privinta concentratiei de cianura folosita nu a vrut sa mai lase loc de îndoieli, ministrul Mediului precizând ca, în timp ce în directiva europeana se prevede folosirea a zece parti pe milion concetratie de cianura, guvernul a cerut doar trei parti pe milion.
„Tot ce tine de gestionarea cianurii este în conformitate cu codul international de management al cianurii”, argumenteaza, înca o data, Plumb, folosind acelasi cuvânt care îngrijoreaza populatia.
Daca se rupe barajul? Nu se va rupe, asigura ea, pentru ca va fi construit astfel încât sa reziste la un cutremur cu magnitudinea 8 pe scara Richter.
Nici iazul de decantare nu va pune probleme, rezulta din declaratiile Rovanei Plumb. „Iazul de decantare va fi construit cu o capacitate de înmagazinare a doua viituri maxime probabile consecutive evaluate la o capacitate de circa 5,5 milioane de metri cubi. Suprafata lacului de decantare va fi de 300 de hectare”, a precizat ea.
Sa ne imaginam ca proiectul va fi adoptat, exploatarile se vor face la Rosia Montana fara probleme. Ce ramâne însa dupa ce vor fi finalizate toate lucrarile? „Iazul de decantare”, spune razând senatorul PPDD Haralambie Vochitoiu.
Ecologizarea post-închidere a zonei va fi facuta de compania investitoare, asigura Rovana Plumb.
„În ceea ce priveste biodiversitatea se vor face plantari si împaduriri, se va stabili o retea de zone de protectie a biodiversitatii care sa ofere conservarea habitatelor prioritare. Dupa închiderrea proiectului, se va proceda la acoperirea completa cu vegetatie a amplasamentului si repopularea zonei cu specii autohtone”, a explicat ea.
Parlamentarii, nemultumiti de prezentarea ministrului Mediului
Dupa o sedinta de aproximativ doua ore, timp în care Rovana Plumb a încercat sa raspunda întrebarilor membrilor din comisia speciala pentru proiectul Rosia Montana, parlamentarii au fost nemultumiti.
„Sunt dezamagit de audierile doamnei ministru Rovana Plumb pentru ca la câtiva colegi nu le-a raspuns la întrebari. Mi se pare anormal sa vii aici si sa ceri o lege speciala când tu, ca ministru, puteai sa iei o decizie. Ar trebui sa aiba o pozitie oficiala. Nu m-au convins argumentele ei deloc. Pentru ce tot acest circ?”, a criticat deputatul PNL Gigel Stirbu, întrebat de gândul.
Nici fostul ministru al mediului, Attila Korodi, nu a fost tocmai multumit de raspunsurile date de Rovana Plumb, acesta dând însa vina si pe timpul scurt. „Trebuie sa primim si în scris câteva raspunsuri pentru ca vorba pleaca, ce e scris ramâne. Sunt câteva date care nu sunt cristalizate, nu sunt foarte clare si timpul nu ne ajunge. Staff-ul doamnei ministru nu a fost pregatit suta la suta la aceste audieri”, a precizat Korodi, pentru gândul.
Nici macar la întrebarile pesedistilor Rovana Plumb nu a raspuns pe placul parlamentarilor. Presedintele comisiei, Darius Vâlcov, a dat din cap usor dezaprobator atunci când nu i s-a explicat care ar fi riscurile folosirii cianurilor, fara a insista asupra subiectului.
„Am ramas fara raspuns. Am pus o întrebare si nu mi s-a dat niciun raspuns concret. Nu sunt tocmai multumit, de aceea o sa formulam si în scris toate întrbarile ramase fara raspuns, iar ministerul e obligat sa ne raspunda în maxim 72 de ore”, a declarat el, pentru gândul. Sorina Ionasc, gandul.info
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!