Pensiile speciale ale tortionarilor comunisti vor fi puse intr-un fond special. Doar cei achitati de instanta le vor putea primi inapoi
Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justitiei sa pregateasca adoptarea, saptamâna viitoare, în Guvern a legii pentru eliminarea pensiilor speciale ale tortionarilor comunisti, precizând ca pensiile vor fi puse într-un fond special si doar cei achitati de instanta le vor putea primi înapoi.
Primul ministru a aratat ca, în urma consultarii Ministerului Muncii, s-a ajuns la o forma a legii care sa respecte prevederile constitutionale.
„Practic (…), tot ceea ce se plateste de la bugetul de stat, sa le oprim. Îi punem într-un fond special pentru despagubirea victimelor. Daca instanta îi va achita, le dam banii înapoi. Daca instanta îi condamna, înseamna ca am facut bine”, a declarat Ponta, miercuri, la începutul sedintei de Guvern.
Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a aratat ca proiectul legii va fi definitivat în urmatoarele zile, dupa alte câteva consultari cu Ministerul Muncii.
Premierul Victor Ponta declara, pe 14 august, ca este dispus sa-si asume raspunderea pentru suspendarea platii pensiilor tortionarilor comunisti, daca Parchetul începe o actiune penala împotriva acestora, si i-a cerut atunci ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc, sa gaseasca o solutie juridica pentru rezolvarea problemei.
„Îmi angajez eu raspunderea – cu dumneavoastra împreuna – cu tortionarii, daca avem orice fel de începere de actiune penala din partea Parchetului sau un mic suport juridic, sa le suspendam plata pensiei pâna se judeca procesul. Probabil ca o sa ne dea în judecata. Vorbiti si cu CSM, si cu toti cei care ne mai pot sprijini. Astia, marii anticomunisti care condamnau anticomunismul, vad ca i-au lasat pe tortionari foarte bine. Haideti sa luam noi masuri, care eram oameni tineri în ’89 si nefiind din acelasi sistem cu ei putem sa luam masuri”, i-a spus atunci Ponta lui Cazanciuc, în sedinta Guvernului.
Totodata, premierul i-a cerut ministrului Justitiei ca, în afara de Consiliul Superior al Magistraturii, sa solicite un punct de vedere în acest sens de la Curtea Constitutionala si de la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
În aprilie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anuntat ca a identificat numeroase fapte cu posibile consecinte de natura penala comise de 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor, în urma exercitarii functiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 si 99 de ani si locuiesc pe teritoriul României. Totodata, IICCMER informa atunci ca a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor si adreselor exacte ale acestor persoane.
În 30 iulie, IICCMER a sesizat Parchetul privind activitatea locotenentului colonel (r.) Alexandru Visinescu din perioada în care a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sarat, respectiv din 1956 pâna în 1963. La denuntul penal, Institutul a atasat câteva sute de documente de arhiva si marturii.
Din probele administrate de IICCMER a reiesit ca detinutii politici închisi la Penitenciarul Râmnicu Sarat au fost supusi unui regim de exterminare, care a condus la decesul unora dintre acestia. Potrivit datelor obtinute de IICMER, regimul impus la Penitenciarul Râmnicu Sarat nu oferea conditiile minime de supravietuire pe termen lung, aducând astfel grava atingere dreptului la viata.
Potrivit IICCMER, Alexandru Visinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate. Astfel, în calitate de comandant de penitenciar, el era direct responsabil de „viata detinutilor”, asa cum arata Regulamentul de functionare a Directiei Generale a Penitenciarelor, ceea ce înseamna ca ansamblul conditiilor de detentie era organizat sau cel putin tolerat de catre acesta.
În 3 septembrie, Parchetul instantei supreme a anuntat ca Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala.
În 9 august, Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, dosarul având ca obiect denuntul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva tortionarului Alexandru Visinescu.
Alexandru Visinescu s-a nascut la Buzau, în 1925, si a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sarat din anul 1956 si pâna la desfiintarea închisorii, în 1963, fiind si ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache. Ovidiu Barbulescu, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!