Ioan Paun Otiman, secretarul general al Academiei Romane, cercetat penal pentru un prejudiciu de 330.000 de euro
Ofiterii Serviciului de Investigarea Fraudelor (SIF) al Politiei Sectorului 1 au început urmarirea penala pe numele secretarului general al Academiei Române, Ioan Paun Otiman, pe motiv ca acesta ar fi prejudiciat statul cu 330.000 de euro, potrivit unor surse apropiate anchetei.
Politistii au început urmarirea penala a lui Otiman dupa ce anul acesta, în februarie, au demarat o ancheta, dupa o sesizare a Curtii de Conturi în care se arata ca etajul casei familiei Coanda a fost cesionat unei persoane fizice, desi statul avea drept de preemptiune, potrivit unor surse din Politie.
Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, ca urmarirea penala pe numele secretarului general al Academiei Române a început abia în septembrie pe motiv ca a fost nevoie de timp pentru strângerea probelor.
Astfel, potrivit anchetatorilor, s-au facut adrese la ministrul Culturii si administratia locala, la care s-a asteptat raspunsul, au fost audiate persoane si s-a facut o expertiza prin care etajul respectiv, cesionat de Otiman, a fost evaluat. În urma expertizei, politistii au stabilit ca prejudiciul pe care Otiman l-ar fi produs statului se ridica la 330.000 de euro.
Curtea de Conturi a sesizat Serviciul pentru Investigarea Fraudelor din cadrul Politiei Sectorului 1 cu privire la faptul ca, în 2009, Academia Româna ar fi cesionat casa din Bulevardul Lascar Catargiu nr. 29, desi statul ar fi avut drept de preemptiune.
Parterul casei familiei Coanda din Bulevardul Lascar Catargiu nr. 29 se afla în proprietatea privata a statului si în administrarea RA-APPS, în timp ce drepturile litigioase pentru etajul imobilului au fost cesionate de Academia Româna catre o persoana privata, Marina-Vivien Slivinschi.
În 1 iunie 2012, Ministerul Culturii, prin Directia pentru Cultura si Patrimoniul National al Municipiului Bucuresti a cerut, la Judecatoria Sectorului 1, anularea contractului de vânzare-cumparare pentru etajul casei familiei Coanda, pârâti în aceasta cauza fiind Academia Româna si Marina-Vivien Slivinschi.
Instanta Judecatoriei Sectorului 1 a admis, în 6 februarie 2013, o exceptie ridicata în cauza privind necompetenta materiala si a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Bucuresti. Decizia este irevocabila, astfel ca procesul va continua la Tribunalul Bucuresti.
Fostul ministru al Culturii Mircea Diaconu declara, în iunie 2012, ca Ministerul Culturii a elaborat un proiect de hotarâre de guvern prin care parterul casei familiei Coanda va fi trecut din proprietatea privata a statului si din administrarea RA-APPS în proprietatea publica a statului si administrarea Ministerului Culturii, cu destinatia de Casa Memoriala si Muzeu „Henri Coanda” în Capitala.
Acest demers viza înfiintarea la parterul casei familiei Coanda a Casei Memoriale si a Muzeului National „Henri Coanda”, în care Ministerul Culturii intentiona sa aduca si patrimoniul Coanda donat Academiei Române si depozitat la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, precum si pe cel donat statului român si aflat la Muzeul Aviatiei, institutie aflata în subordinea Ministerului Apararii Nationale.
Presedintele Asociatiei „Henri Coanda”, Sorin Dinea, declara atunci ca problema în cazul casei Coanda apare din faptul ca imobilul a fost împartit înca de la început între cele doua mostenitoare ale familiei Coanda.
„Cele doua surori au donat o parte statului român, prin Academia Româna, iar cealalta direct statului român, astfel încât acum avem doua situatii juridice (…) Una dintre surorile lui Coanda a donat aceasta casa pentru a se face un muzeu, pentru a arata aspecte din viata tatalui, generalul Constantin Coanda, prim-ministru al României în 1918, si a fratelui sau Henri Coanda”, spunea Sorin Dinea.
El preciza ca situatia juridica cea mai complicata este cea în cazul etajului casei Coanda, ale carui drepturi litigoase au fost cesionate de Academia Româna catre o persoana fizica. Astfel, Marina-Vivien Slivinschi a cumparat de la Academia Româna drepturile litigioase pentru etajul casei Coanda pentru o suma de 350.000 de euro, potrivit unor documente puse la dispozitia presei de catre Asociatia Henri Coanda.
„O casa, proprietate de stat aflata în administrarea Academiei Române aproape opt ani de zile a ajuns pe mâna unei persoane fizice printr-o inginerie pe care o aratam publicului si asupra careia se actioneaza acum pentru a se aduce lucrurile la locul lor (…) În ceea ce priveste etajul, acest act de vânzare catre o persoana fizica trebuie anulat, pe motiv ca nu s-a exercitat dreptul de preemtiune al statului când s-a vândut aceasta proprietate, ea fiind de patrimoniu”, mai spunea atunci Sorin Dinea.
El adauga ca în Lista monumentelor istorice, casa Coanda este clasata ca monument de categorie B (monument de importanta locala, n.r.).
Secretarul general al Academiei Române, Ion Paun Otiman, declara tot atunci ca Academia Româna a cesionat drepturile litigioase pentru ca institutia a fost devalizata de casa Coanda prin trei acte succesive.
„O data în 1979, de catre statul comunist si transformata în sediu de ambasada, a doua oara în 2001, când noi am revendicat catre RA-APPS (…) si ne-au respins si a treia oara prin decizia Înaltei Curti de Casatie si Justitie din decembrie 2005, prin decizie definitiva si irevocabila. Noi nu am mai avut nicio cale extraordinara de atac pentru a recupera casa Coanda”, spunea Otiman.
El sublinia ca Academia Româna si-a onorat întocmai solicitarea donatorului, în sensul de a constitui Muzeul Coanda.
„Între ’70 si ’77 a functionat Muzeul Coanda în casa Coanda. Statul român comunist a fost acela care a distrus Muzeul Coanda si a luat casa Coanda. Statul român postcomunist sau neocomunist a luat a doua oara dreptul de recuperare. Atunci noi am vândut niste drepturi litigoase si nu imobilul, în dorinta de a recupera totusi o valoare pe care statul român comunist si neocomunist ne-au luat-o”, explica Otiman.
Pe de alta parte, potrivit lui Sorin Dinea, Asociatia Henri Coanda se implica în înfiintarea Casei Memoriale si a Muzeului „Henri Coanda” pentru ca România poate face din Henri Coanda un „brand de tara”.
„Noi am pus problema înfiintarii Muzeului Coanda din 1994, când am început sa strângem semnaturi pentru asa ceva. Ulterior, dându-ne seama ce s-a întâmplat de fapt, am decis sa facem înstiintari catre institutiile statului pentru a lua ele masuri, pentru ca noi nu putem. Am facut demersuri în vederea înfiintarii acestui muzeu sub umbrela unei institutii a statului”, spunea Sorin Dinea.
El preciza ca operatiunea aceasta este o operatiune de revenire a lucrurilor la normal. „Noi nu am cerut sa înfiintam un muzeu Coanda pe Luna, ci în casa lui, care a fost donata pentru acest lucru, sa se strânga acest patrimoniu care exista în tara necercetat, nestudiat si neclasat, nearhivat”, mai spunea Dinea, precizând ca este de profesie inginer de aviatie si a studiat viata si activitatea lui Henri Coanda de peste 15 ani.
Henri Coanda (7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972) a fost un inginer român, pionier al aviatiei, fizician, inventator al motorului cu reactie si descoperitor al efectului care îi poarta numele. Din 1970, el fost membru titular al Academiei Române. Andrei Dumitrescu, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!